„Bella Ciao”, piesă-manifest împotriva opresiunii cântată, din Iran și Ucraina, până în Irak sau Brazilia

Muzica a avut mereu și un rol politic, mesajele intrând mai ușor în rândul oamenilor pe ritmurile implicante ale cântecelor.

Cunoscuta piesă italiană „Bella Ciao” s-a putut auzi în colțuri diferite ale lumii, pe parcursul acestui ani, în contextul războiului din Ucraina sau a protestelor antiguvernamentale din Iran. Sunt însă și contestatari ai piesei care avertizează că melodia ar avea conotații comuniste în timp ce alte voci afirmă că popularul cântec ar fi mai vechi și a fost doar adaptat de partizanii antinaziști.

Ukrainian soldiers in the trenches singing the Ukrainian version of the WWII anti-fascist Italian resistance anthem Bella Ciao pic.twitter.com/FJo750teP1

— Frida Ghitis (@FridaGhitis) September 28, 2022

Astfel, o interpretare în limba farsi a piesei „Bella Ciao” devine tot mai populară, în contextul protestelor din Iran; cântăreața iraniană Yashgin Kiani a realizat coverul în memoria tinerei Mahsa Amini ucisă de poliție la câteva zile după ce a fost luată din sânul familiei sale, închisă și bătută pentru că nu s-ar fi îmbrăcat conform normelor politice și islamice ale regimului de la guvernare.

Iraniencele și ucrainencele cântă piesa ca pe o manifestare împotriva opresiunii

Moartea tinerei a provocat proteste ample în Iran iar forțele guvernamentale au acționat tot cu brutalitate, bilanțul victimelor fiind de cel puțin 154 de morți, dintre care mulți copii, potrivit Iran Human Rights. Însă Iranul nu e prima țară în care acest cântec răsună ca mesaj al rezistenței, menționează Libertatea.

An Italian group sang the anti-fascist anthem „Bella Ciao” while being held up at an Israeli checkpoint. pic.twitter.com/UwAcnO4I6b

— AJ+ (@ajplus) October 16, 2022

Tânăra artistă Yashgin Kiani a încărcat versiunea în farsi pe contul ei de Instagram în urmă cu trei săptămâni iar, de-atunci, pe rețelele de socializare s-au viralizat și alte coveruri. Tot în acest an, un fenomen similar a avut loc în Ucraina, unde, de la începutul invaziei ruse, au apărut pe social media numeroase videoclipuri cu civili și soldați cântând „Bella Ciao”.

Originile italiene ale cântecului

În fiecare an, pe 25 aprilie, conform sursei amintite, italienii se adună în piețele marilor orașe și cântă „Bella Ciao” ca pe un ritual anual de sărbătorire a ocupației naziste în 1945. Muzica acesteia s-a auzit și în 2020, în timpul primei carantine stricte din Italia de la ferestrele și balcoanele care străjuiau străzile goale din Roma, Milano și Bologna.

Deși s-a spus greșit că a fost imnul rezistenței antinaziste din timpul războiului, cântecul a luat avânt după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, spun istoricii italieni citați de Libertatea.

Dar înainte de contextele politice, „Bella Ciao” era cântată de femeile din secolul al XIX-lea care pliveau câmpurile de orez din nord-estul țării;  versurile sale originale descriu munca istovitoare, sărăcia și condițiile grele de trai.

În anii interbelici, un autor necunoscut a adaptat cântecul pentru mișcarea de rezistență italiană, spunând povestea unui tânăr care își ia rămas bun de la iubita lui pentru a se alătura trupelor de partizani, probabil ca o replică la cunoscutul cântec Lili Marleen cântat de trupele germane.

Este cântat din Brazilia până în Orientul Mijlociu

De-a lungul anilor, adaptările artistice ale piesei i-au insuflat mereu noi adaptări în funcție de contextele politice ale vremurilor.

Astfel, și cântăreața de muzică populară argentiniană Mercedes Sosa, care s-a opus dictaturii peroniste, a cântat „Bella Ciao”, din postura de exilată în Europei, apoi François Hollande a folosit-o în timpul campaniei sale prezidențiale din Franța în 2012,  s-a auzit în timpul protestelor din Istanbul, din 2013, împotriva lui Erdogan, în Brazilia la manifestațiile anti-Bolsonaro sau în Orientul Mijlociu unde kurzii au adoptat-0 ca imn împotriva ISIS.