Ce este anxietatea. Cauze, simptome, tratament

Mai mult decât în zilele de normalitate, perioada pandemiei şi a stării de urgenţă ne amplifică starea de anxietate. Nesiguranţa generează nelinişte şi majoritatea dintre noi trăim pur şi simplu în imponderabilitate. E o stare cu care trebuie să ne obişnuim pentru a o înţelege şi depăşi. Sperăm că informaţiile ce urmează vă vot fi de ajutor în lupta cu anxietatea.

Ce este anxietatea

Anxietatea este definită deAsociatia de psihologie Americanaca fiind o stare caracterizată de tensiune şi îngrijorare fără un motiv obiectiv, însoţită de modificări fizice precum creşterea pulsului şi tensiunii arteriale, transpiraţie, respiraţie îngreunată.

Persoanele care suferă de tulburări anxioase au gânduri negative şi temeri recurente în viaţa de zi cu zi. Acestea evita anumite situaţii şi activităţi normale din cauza îngrijorării excesive pe care o resimt.

Eveniment - 28 oct, 13:47

Vin sărbătorile, vin sărbătorile… din octombrie: Anxietatea legată de festivitățile de Crăciun care încep tot mai devreme e cât se poate de reală, arată un studiu

Totodată, anxietatea este o emoţie fundamentală, un răspuns natural al corpului la stres, sub forma unui sentiment de teamă în legătură cu evenimente prezente sau din viitor, o anticipare a unui potenţial pericol.

Cauzele anxietatii

Oamenii de ştiinţă nu au descoperit pe deplin cauzele care declanşează tulburările anxioase. La fel ca alte afecţiuni mintale, anxietatea este generată de un cumul de factori precum modificările în chimia creierului, stresul şi moştenirea genetică (anumite circuite defectuoase din creier, care sunt responsabile cu controlul fricii şi emoţiilor).

De asemenea există anumite afecţiuni medicale care potenţează anxietatea precum: hipotiroidismul, diabetul, afecţiunile cardiace, abuzul de substanţe interzise, afecţiuni respiratorii precum astmul, sindromul de colon iritabil, durerea cronică, sevrajul alcoolic sau la medicamente anxiolitice.

Anxietatea și distanțarea socială pe fondul pandemiei de coronavirus

Răspândirea noului coronavirus ne-a transformat vieţile peste noapte, aşa că am trecut brusc prin schimbări radicale. Este o perioadă de anxietate planetară, căreia, pur şi simplu trebuie să îi facem faţă.

1 din 10 angajati care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs nu mai are job. În plus, aproximativ 15% au fost trimişi în şomaj tehnic, în timp ce 16% au acum un salariu mai mic.

Doar pentru 32% dintre angajaţi situaţia profesională a rămas neschimbată, iar în contextul pandemiei, peste 90% din angajaţi consideră că e greu sau chiar foarte greu să găseşti un nou loc de muncă.

Dacă la aceste realităţi economice se adaugă starea de incertitudine, teama de îmbolnavire, grija faţă de cei dragi, neîncrederea în sistemul sanitar, claustrarea este foarte probabil să intrăm într-o stare de panică.

Într-un asemenea contextemotiile negative(anxietate, stres, furie, disperare etc) tind să preia controlul asupra minţii noastre. Este normal să ne ingrijoram, dar nu să ne panicam, deoarece panica erodează atât psihic cât şi fizic.

În perioada pandemiei, chiar dacă suntem izolaţi nu suntem singuri. Există numeroase grupuri de suport psihologic gratuit, realizate profesionist şi cu profesionişti.

Tipuri de anxietate

Anxietatea are mai multe forme, cum ar fi atacurile de panică, fobia şi anxietatea socială – iar distincţia între normal şi anormal nu este întotdeauna clară, conformhealth.com.

O persoană poate suferi de unul sau mai multe tipuri de anxietate. De exemplu, există persoane care suferă de anxietate generalizată, dar şi de fobie socială sau tulburări de panică.

Anxietatea generalizatăe caracterizată de griji excesive, nefondate şi necontrolate, cu privire la evenimentele şi activităţile viitoare, chiar şi cele de rutină. Frământările persistente pot provoca o stare de rău atât psihic cât şi fizic. Deseori, anxietatea generalizată este însoţită de una sau mai multe afecţiuni anxioase sau chiar de depresie.

Fobia socială este caracterizată de teama interacţiunilor sociale – teama de a fi judecat, pus în situaţii jenante sau ridiculizat. Îngrijorarea excesivă cu privire la viaţa socială cauzează un stres permanent celui care sufera de aceasta fobie.

Tulburarea de panicăimplică experimentarea unor simptome subite de panică, ce apar aparent fără motiv şi care generează o frică paralizantă. În timpul unui atac de panică persoana poate crede că suferă un atac de cord din cauza palpitaţiilor, durerii în piept şi senzaţiei de sufocare. După un astfel de episod rămâne teama permanentă că situaţia se va repeta. De multe ori, cine a avut un asemenea atac, va evita (uneori exacerbat) situaţiile despre care crede că îi declanşează panica.

Tulburarea de stres post-traumaticapare în urma unei traume majore precum moartea cuiva drag, un accident sau un incident violent. Oricine trece prin aşa experimentează trăiri şi gânduri negative, însă dacă acestea persistă mai mult de o lună şi afectează calitatea vieţii este vorba despre simptom post-traumatic. Această tulburare se manifestă în mod diferit în funcţie de fiecare persoană, unii pot deveni agresivi, alţii apatici.

Agorafobia reprezintă tipul de tulburare de anxietate în care persoana se teme și evită locurile sau situațiile care îi pot provoca panică și o poate face să se simtă prinsă, neajutorată sau jenată. Poate fi teama de a utiliza transportul public, spațiile deschise sau închise și așa mai departe. Şi aşteptatul la coadă sau statul pe scaunul dentistului poate declanşa simptome specifice agorafobiei. În spatele acestei anxietăţi stă teama inexistenței unei modalități ușoare de a scăpa sau de a obține ajutor în cazul unei intensificări a stării resimţite.

Fobia specificăeste cea care generează teama intensă şi iraţională cu privire la un obiect sau o situaţie. Fobiile specifice pot face individul să evite situaţiile obisnuite precum mersul cu avionul sau statul pe balcon la un etaj superior din cauza fricii de înălţime.

Tulburarea obsesiv-compulsivăeste caracterizată de gândurile obsesive, ce declanşează un comportament compulsiv. Mai exact, individul experimentează gânduri persistente cu privire la un lucru, pe care încearcă să le înlăture prin adoptarea unui comportament compulsiv. Un exemplu comun de tulburare obsesiv-compulsivă este cel al persoanelor obsedate de gândul că intră în contact cu microbi şi ajung să se spele pe mâini în mod compulsiv, până când îşi fac răni la nivelul epidermei.

Simptome și semne ale anxietății

În plan psihologic, anxietatea se poate manifesta prin:

• Îngrijorare faţă de viitorul apropiat sau îndepărtat.
• Gânduri incotrolabile despre ceva ce ar putea să nu decurgă bine
• Gânduri neliniştitoare recurente şi comportamente repetitive incontrolabile care au scopul de a reduce anxietatea declanşată de acele ganduri.
• Lipsă de concentrare
• Depreciere de sine
• Îngrijorare excesivă
• Reacţii obsesiv-compulsive

Semnele şi simptomele fizice ale anxietăţii pot include:

• Nervozitate, nelinişte, tensiune
• Tensiune musculară.
• Tulburari gastro-intestinale (greaţă, diaree, constipaţie)
• Ameţeală
• Creşterea ritmului cardiac, hipertensiune arterială, transpiraţie abundentă
• Dificultăţi respiratorii (hiperventilaţie)
• Tremor
• Slăbiciune
• Somn deficitar

Semnul distinctiv al tulburării de anxietate generalizată (GAD) – cel mai larg tip de anxietate – este îngrijorarea prea multă pentru lucrurile de zi cu zi, mari şi mici. Ca reper, dacă asemenea stări persistă pentru şase luni, nu ma este vorba de ceva pasager şi trebuie un consult de specialitate.

Cum se diagnostichează anxietatea

În prima fază, pacientul care experimentează simptome ale anxietăţii trebuie să meargă la medicul generalist, care va constata dacă există o cauză medicală ascunsă ce declanşeaza simptomele specifice tulburărilor anxioase. Apoi, pacientul va fi trimis la un medic psihiatru sau la un psiholog, care este în măsură să pună diagnosticul, dar şi să trateze anxietatea.

Test pentru anxietate

Iată un test simplu care îţi poate indica la ce nivel de anxietate te afli.Cele 3 categorii de întrebări vizează evaluarea la nivel cognitiv, comportamental şi fizic.

Luați un creion și o foaie de hârtie.

1. Simptome la nivel cognitiv

a) Mă concentrez mai greu:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

b) Întotdeauna văd partea negativă a lucrurilor,de multe ori mă aștept să se întâmple ceva rău, nu bun:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

c) Am căderi de memorie (lapsus):

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

d) Paharul este pe jumătate gol:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

e) Îmi este greu să iau hotărâri:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

2. Simptome comportamentale

a) Dacă mănânc, scap de anxietate:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

b) Nu mă implic în anumite situații pentru a mă feri de anxietate:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

c) Amticuri nervoase–îmi mișc piciorul, îmi rod unghiile, mă joc cu firele de păr:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

d) De multe ori, îmi scapă lucrurile din mână:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

e) Adorm foarte greu, mă foiesc și mă răsucesc în pat:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

f) Mi se întâmplă săplâng:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

3. Simptome la nivel fizic

a) Am sentimente de neliniște sau tensiune:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

b) Mă simt agitat(ă) tot timpul:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

c) Am episoade detahicardie:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

d) Ma simt mereu obosit(ă) la sfârșitul zilei,atât de obosit(ă) încât nu știu dacă mă voi da jos din pat a doua zi:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

e) Nu pot să dorm,nu dormbine noaptea, iar apoi ațipesc în timpul zilei:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

f) Amdureride cap, de gât și de spate în fiecare zi:

• Niciodată (0 puncte)
• Uneori (2 puncte)
• Deseori (3 puncte)
• Întotdeauna (4 puncte)

Interpretarea rezultatelor

0-18 puncte – Anxietate zero

Se poate întâmpla să vă simțiți agitat(ă) uneori, dar vă descurcați mereu în fața unor situații care pot produce anxietate.Sănătatea voastră este în limite normale. Foarte bine!

19-36 puncte – Anxietate scăzută sau moderată

Vă aflați încă în limite normale. Dar, trebuie să aveți grijă, deoarece chiar și la acest nivel moderat de neliniște, puteți întâmpina dificultăți în a vă descurca în situațiistresante. Cu alte cuvinte, sunteți sănătoși, dar aveți grijă să nu vă stresați mai mult sau să vă lăsați purtați în situații ce pot genera anxietate. Stăpâniți-vă întotdeauna emoțiile.

37-54 puncte – nivel ridicat de anxietate

Aveți foarte multă grijă: suferiți de anxietate peste nivelul normal.Acest lucru poate fi periculos. Vă sfătuim să faceți o schimbare în viața voastră, în rutina zilnică, pentru a fi siguri că nu vă îmbolnăviți. Dacă nu faceți nimic să schimbați lucrurile acum, situația se poate agrava mai târziu.

Faceți un pic de efort să vă relaxați, cereți ajutorul prietenilor și faceți schimbări pozitive.

Sursa testului: dozadesanatate.ro

Cum se tratează anxietatea

Tratamentul pentru anxietate se încadrează în două categorii: psihoterapia şi medicaţia.

Medicamentele utilizate în mod obişnuit pentru a trata anxietatea includ antidepresive şi sedative.

Un terapeut sau psiholog te poate ajuta să înveţi aplicarea unor anumite instrumente şi strategii pentru a face faţă anxietaţii, atunci când îşi face simţită prezenţa.

Pentru unii oameni, tratamentul medicamentos nu e necesar, iar modificarea pozitivă a stilului de viaţă poate fi suficientă pentru a face faţă simptomelor.

5 metode prin care puteţi preveni anxietatea

Faceţi mişcare. Statisticile spun că persoanele care fac mişcare sunt ferite de depresie sau anxietate. Aşadar, plimabaţi-vă cât mai mult, faceţi sport, staţi în natură…

Mâncaţi sănătos. Cu cât este mai sănătoasa hrana cu atât ne ajută mai mult să ne simţim bine şi să avem o viaţă echilibrată. Evitaţi alimentele procesate excesiv. Lipsa unor vitamine esenţiale predispune la stări depresive. Măriţi aportul de vitamina B (ficat, carne de curcan, banane, cereale integrale), vitamina D (ouă, peşte gras), magneziu (spanac, sfeclă, seminţe, nuci, pepene, fasole verde, carne de vită), Omega 3 (somon, sardine),

Evitaţi substanţele nesănătoase.Tutunul, alcoolul, drogurile, medicamentele, cafeaua şi alte stimulante produc predispoziţii la anxietate, depresie sau la boli organice. Dacă nu le puteţi elimina, măcar încercaţi să le reduceţi.

Reduceţi factorii de stres.Mai toţi suntem victimele stresului în societatea actuală. Printre cele mai eficiente se numără ieşirea în natură, activitatile sportive şi cele de tip hobby. Trebuie să învăţăm şi să ne odihnim activ, făcând lucruri plăcute care detensionează întreg organismul. Nu ignoraţi şedinţele de masj sau o vizită la un salon SPA.

Ţineţi un jurnal.Exprimaţi-vă în scris temerile şi grijile.După ce aţi pus totul pe hârtie, vă veţi simţi mai relaxat şi veţi vedea lucrurile mai clar. Un jurnal e şi un mod de a-ţi monitoriza starea de spirit, lucrurile care te preocupă sau îngrijorează şi cum s-au rezolvat treptat toate.