Alergia la ambrozie. Simptome, diagnostic, tratament

Luna iunie înseamnă pentru peste 480.000 de români începutul chinului provocat de alergia la ambrozie. Frumuseţea naturii păleşte în faţa neplăcerilor declanşate de această maladie invazivă. Iată care sunt cauzele şi cum pot fi minimalizate efectele nedorite ale alergiei la ambrozie.

Cum apare alergia la ambrozie

Alergia este o reacţie anormală a sistemului imunitar al unor indivizi predispuşi genetic, la contactul cu substanţe străine din mediul înconjurător  – din aer, alimente, medicamente, iar în cazul de faţă la polenul ambroziei. Acest tip de polen poate provoca rinita alergică sezonieră cunoscută şi sub denumirea de “febra fânului”, scrie Adevărul.

Ambrozia produce o cantitate mare de polen care conţine multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficienta o concentraţie de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacţie alergica. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 graunciori de polen/m3.

Care sunt simptomele

Simptomele alergiei la ambrozie sunt similare cu cele ale alergiei la alte polenuri: strănut, congestie nazală (nas înfundat), secreţie nazală apoasă, cefalee, ochi iritaţi, senzaţie de mâncărime în gât. Polenul de ambrozie poate, de asemenea, să agraveze simptomele astmului, provocând tuse intensă şi respiraţie şuieratoare.

Cea mai severă forma de reacţie alergică este şocul anafilactic. Are un debut brusc, neaşteptat, şi tablou clinic dramatic, putând duce la deces prin obstrucţia căilor respiratorii şi colaps vascular.

Majoritatea celor alergici la ambrozie prezintă rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm.

Când este sezonul ambroziei

De regulă, odată cu sosirea primăverii şi înflorirea vegetaţiei, se declanşează şi alergiile la polen. Alergia la ambrozie apare din iunie-iulie şi atinge valori maxime în august-septembrie.

Care sunt metodele de diagnosticare

Cei care nu ştiu că sunt alergici pot presupune la început că au răcit şi de aceea strănută sau au secreţii nazale masive. Este bine să vă adresaţi imediat medicului, deoarece diagnosticul de alergie trebuie pus  de un specialist.

Evaluarea clinică se face după efectuarea unui test cutanat – se aplică un alergen diluat pe suprafaţa pielii şi se aşteaptă 15 minute pentru a observa dacă există o reacţie, precum inflamaţia locală însoţită de mâncărime. Alergia la ambrozie poate fi depistată în urma efectuării unei analize alergologice serologice ce vizează antigenul IgE specific.

Un alt mod de a confirma diagnosticul de alergie la ambrozie este prin testarea sângelui în vederea detectării de anticorpi specifici ambroziei, prezenţa lor indicând şi alergia.

Tratamentul alergiei la ambrozie

Alergia la ambrozie necesită o abordarea terapeutică mai complexă ce include tratamentul simptomatic al rinoconjunctivitei alergice. Acesta poate consta în antihistaminice şi alte medicamente care combat alergiile. Se pot recomanda, de asemenea, sprayuri pe bază de corticosteroizi.

Antihistaminicele orale se iau preventiv pentru a preîntâmpina apariția complicațiilor, iar spray-urile se folosesc imediat după contactul cu polenul de ambrozie. Răspunsul la medicamente diferă însă de la o persoană la alta.

Întreruperea tratamentului duce la pierderea protecției. Dacă, simptomele par a se agrava după administrarea de antihistaminice sau corticosteroizi, este recomandat să vă adresaţi medicului pentru o terapie mai profundă.

Există două tipuri de imunoterapie specifică alergiilor (AIT) – subcutanată şi sublinguală. AIT este singurul tratament ce schimbă cursul bolii, deoarece interferează cu mecanismele imunologice patologice care duc la dezvoltarea alergiei. Este un tratament benefic atât pentru rinoconjunctivita alergică sezonieră indusă de polenuri, cât şi pentru alergiile perene induse de acarienii din praful de casa.

Poate fi aplicat cu scopul controlului simptomelor şi prevenţiei dezvoltării astmului sau al altor sensibilizări, însă şi pentru tratamentul astmului alergic. Durata terapiei este de 3 ani pentru majoritatea cazurilor.

Există şi varianta vaccinului antialergic care, administrat periodic pe o durată de trei ani, duce la o protecţie ce poate ţine până la 15 ani.

Ce schimbări în stilul de viață trebuie să faci dacă ești alergic la ambrozie

Odată ce ai devenit alergic la ambrozie şi nu ai imunitate de la un vaccin specific, vei manifesta simptome la fiecare sezon când planta emite polen în atmosferă. Aşadar, e bine să iei măsuri de precauţie constante.

În perioadele de risc, înainte de a ieşi din casă, verifică nivelul de ambrozie din atmosferă prin internediul aplicaţiilor specifice.

Evită să ieşi între orele 10:00 şi 15:00 când niveluril de concentraţie a polenului din atmosferă sunt cele mai mari.

De fiecare dată când revii în casă, schimbă-ţi imediat hainele şi fă duş, pentru a îndepărta particulele periculoase.

Stai cu ferestrele închise şi foloseşte filtre de aer, atât acasă cât şi în maşină.

Nu îşi usca hainele în exterior pentru a nu fi contaminate cu particule de polen.

Înainte cu 2-3 săptămâni de debutul sezonului de polen, ia medicaţie pentru alergie.

Dacă ai animale de companie, în lunile de risc, ai grijă mai riguros de igiena lor, mai ales dacă umblă în exteriorul casei.

În caz că ai ambrozie în grădină, scapă imediat de ea. Este nu numai periculoasă sănătăţii, dar şi ilegală. fiind cea mai puternică plantă alergenă din România. Rişti o emendă între 750 şi 5000 de lei pentru necurăţarea grădiniii de buruiana dăunătoare.

Alimente interzise celor alergici

Ştiai că trebuie să eviţi bananele, pepenele galben, castraveţi, zucchini, mierea, ceaiul de mușețel, semințele de floarea-soarelui, echinaceea? Astfel de alimente conţin proteine similare celor din ambrozie şi după consumarea lor te poţi confrunta cu simptome precum strănutul şi abundenâa secreţiilor nazale.