România, în prag de a deveni stepă aridă. Peste 11 milioane vor fi afectați de lipsa apei

În ultimele decenii, Europa s-a încălzit mai repede decât orice alt continent.

Frecvența și intensitatea unor fenomene extreme au crescut, începând cu 1950, valurile de căldură, seceta și precipitațiile abundente fiind înregistrate tot mai des pe continentul european, potrivit Adminstrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Ce se întâmplă în România cu temperaturile

La nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a fost mai mare cu aproximativ un grad Celsius, între 1901 și 2020, iarna și vara fiind înregistrate cele mai mari creșteri de temperatură.

„Numărul anual de zile caniculare și cel de nopți tropicale a crescut semnificativ în perioada 1991-2020 comparativ cu 1961-1990, iar evoluția lor la nivelul României indică drept moment al schimbării anii 1987 – 1988,” a spus Roxana Bojariu, șef al grupului de cercetare a variabilității și schimbării climatice din secția de climatologie a ANM, scrie ProTV.

Creșterea numărului de astfel de zile a fost mai mare în sudul României și în regiunile de câmpie din vestul și sud-estul țării, în timp ce numărul zilelor de îngheț s-a redus, în multe zone din țară.

Însă numărul mediu lunar de zile ploioase este mai mare în ultimii 30 de ani față de cele trei decenii anterioare, la majoritatea stațiilor din România.

Cum vor fi temperaturile in viitor

Până în 2050, temperatura medie anuală a țării noastre ar putea crește în luna august cu peste trei grade Celsius, în cel mai pesimist scenariu – acela în care românii și restul populației planetei nu reduc emisiile de gaze cu efect de seră (GES) pe care le produc în număr tot mai mare, parțial din cauza populației în creștere, dar și din cauza stilurilor de viață individuale.

Mai grav este că, până la sfârșitul secolului, scenariul pesimist arată că temperatura în România ar putea atinge o creștere de șapte grade Celsius.

Și fenomenele extreme precum canicula, seceta, incendiile de vegetație și ploile abundente vor continua să crească în frecvență, intensitate și persistență, cu cât crește concentrația GES la nivel global, a spus Bojariu.

„O mențiune specială trebuie făcută pentru impactul schimbărilor climatice în mediul urban, unde din cauza sigilării solului de atmosferă și a generării insulei de căldură a orașului, atât valurile de căldură, cât și inundațiile urbane sunt și vor fi din ce în ce mai severe”, a adăugat Bojariu, citând un studiu realizat de ea anul trecut, împreună cu alți cercetători.