Pe măsură ce înflorește primăvara, echinocțiul de primăvară își anunță sosirea cu zile mai lungi decât nopți. Martie este plină de tradiții populare străvechi care poate nu sunt asociate direct cu echinocțiul, dar datează totuși din această perioadă. Sfârșitul de lună este plin de multe sărbători.
Activitățile pot varia de la semănat de semințe și îngrijirea grădinii, până la cinstirea amintirilor sau respectarea obiceiurilor vechi care implică caii sacri și melodia dulce a păsărilor cucului.
Echinocțiul de primăvară – care aproape în toti anii are loc pe 20 martie – marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Înclinarea axială a planetei noastre și poziția fixă în spațiu provoacă mișcările Soarelui – dictând o disparitate între orele de lumină și de noapte pe tot parcursul anului. Pe măsură ce Pământul își traversează orbita, Soarele alunecă de-a lungul eclipticii (marcând planul orbitei), la un unghi de 23° 27’ față de ecuatorul ceresc.
În timpul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, traversând din emisfera sudică în emisfera nordică a sferei cerești. Acest eveniment are loc în punctul vernal și are ca rezultat mișcarea diurnă a Soarelui de-a lungul ecuatorului ceresc. Acest fenomen produce cantități egale de ore de zi și de noapte în întreaga lume, indiferent de latitudine. În țara noastră, cu o latitudine medie de 45°, aceasta corespunde altitudinii medii a Soarelui de la prânz. În plus, Soarele răsare și apune în punctele cardinale de est și, respectiv, de vest, la această dată, scrie hotnews.ro.
Martie este o lună plină de sărbători semnificative precum Mărțișorul, Babele, Mucenicii, Blagovestenia, Lăsata Secului sau Caii lui Sântoader. Pentru țărani, aceste ocazii religioase erau mai mult decât simple sărbători – au servit drept marcaje pentru diferite activități agricole. De exemplu, Mucenici a marcat începutul aratului, în timp ce Buna Vestire a însemnat începutul semănării porumbului. Observând natura și comportamentul animalelor, țăranii foloseau aceste sărbători pentru a-și organiza mai bine timpul pentru agricultură.
Data începerii anului agricol este o chestiune de dezbatere – unii susțin că este 9 martie, în timp ce alții spun că este 22 martie, ambele în preajma echinocțiului. Această aparentă contradicție se explică prin faptul că calendarul „în stil vechi” este uneori folosit pentru a determina datele. Se spune că data care semnifică echinocţiul de toamnă în vechiul calendar a fost începutul oficial al anului agricol. Pe vremuri, multe sărbători erau sărbătorite la această dată, întrucât observațiile țăranilor asupra naturii erau indisolubil legate de vechea sărbătoare.
Martie este o lună capricioasă, iar datele despre cum a fost vremea în ultimii ani arată acest lucru. În unii ani temperaturile trec de +23 de grade, iar în alții ninge chiar și la câmpie. Pentru ziua de luni, 20 martie 2023, termometrele vor indica o temperatură medie a aerului ce va avea valori mult mai ridicate decât cele normale pentru perioada în care ne aflăm.
Regimul pluviometric va fi supraabundent în regiunile vestice, nordvestice, dar și local în zonele centrale. Afectată va fi și zona Munților Apuseni și în nordul Carpaților Orientali. În rest, regimul pulvometric va fi deficitar.
În București, vremea va continua să fie mai caldă decât este așteptat la această dată din an. Gradele din termometre se vor situa în jurul valorii de 18 grade Celsius, iar șansele de precipitații sunt destul de scăzute. Vântul va sufla slab și moderat, iar cerul va fi parțial înnorat.
Temperaturile maxime de luni, 20 martie 2023 în principalele orașe ale țării: