Radu Banciu a comparat drumul României postdecembriste din cele trei decenii de democrație cu trenul de mare viteză din Franța, cunoscut sub denumirea de TGV, care deși la început pleacă din Paris cu o viteză de până în 100 de kilometri pe oră, ajunge să dezvolte în drumul spre Marseille o viteză de patru ori mai mare.
„Astăzi este o zi sfântă, pentru ortdocși, nu pentru catolici – 30 de ani de la Duminica Boului, mă rog, Duminica Orbului, 20 mai 1990, când România a plecat, în sfârșit, pe calea democrației. Această democrație nu s-a mai dezlipit de noi de 30 de ani. De atunci am început să o ducem bine și apoi tot mai bine, tot mai bine. TGV Paris – Marseille, când pleacă din Gare de Lyon, merge cam cu 98 de kilometri pe oră câțiva kilometri. Nu îți vine să crezi, îți vine să te dai jos din tren. După ce rabzi câțiva kilometri, așa, până depășește toate șinele acelea – deci Gara Lyon de la Paris este cât de la București de la Ploiești, cam atât e gara – când ajunge pe la Ploiești, bagă și el un 150 de kilometri pe oră, 170 de kilometri pe oră. După aceea începi să te ții, totuși, mai bine de scaun”, a afirmat Radu Banciu, în direct pe B1 TV.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Mesajul lui Radu Banciu vine în contextul în care, miercuri, s-au împlinit 30 de ani de la 20 mai 1990, moment în care erau organizate primele alegeri după căderea comunismului. Peste 14 milioane de români veneau să își exercite dreptul de vot, într-un scrutin din care Ion Iliescu și FSN au ieșit principali câștigători. Totuși, jurnalul țărănistului Ion Rațiu conține o serie de acuzații, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la corectitudinea evenimentului. În orice caz,fostul președinte – care este acuzat de crime împotriva umanității atât în Dosarul Revoluției, cât și în cel al Mineriadei – a lansat un mesaj cu această ocazie.
„Demonizarea acelor alegeri poate fi, până la un punct, explicată, în contextul unei lupte politice , specifică acelor vremuri. Nu a fost Duminica Orbului, cum place unora să spună. Alegerea, atunci, nu s-a făcut în necunoștință de cauză, dimpotrivă. Privind retrospectiv, niciodată ca atunci agenda politicienilor nu s-a identificat atât de puternic cu agenda publică. Am ales, atunci, un Parlament, care era și Adunare Constituantă.Am construit instituții, pe baza unei Constituții care a preluat multe dintre obiectivele Revoluției Române, din decembrie 1989. Acum, când se manifestă tot mai fățiș o anumită tentație totalitară, apreciem la adevărata lor valoare Curtea Constituțională a României și Avocatul Poporului,. Indiferent de crizele pe care le traversează, România trebuie să rămână, așa cum și-au dorit cei care au votat în 20 mai 1990, o democrație funcțională, în care drepturile și libertățile cetățenești sunt garantate și apărate”, susține printre altele Ion Iliescu.