Unde e multă minte e și multă prostie. Premiile Ignobel, un spectacol pe cinste!

An de an sunt premiate și cele mai stranii, mai ingenioase, mai inutile și mai neserioase rezultate ale unor cercetări științifice serioase, realizate după standardele cele mai înalte. Cătălina Curceanu ne prezintă o sinteză a acestora.

Astfel, Premiul Ig Nobel pentru fizicăa fost acordat cercetătorului Marc-Antoine Fardin, de la Laboratoire de Physique, Ecole Normale Superieure din Lyon, care a observat căpisicile, precum apa, iau forma vasuluiîn care sunt așezate. Pe cât pare de bizar, rezultatele acestui studiu au fost publicate în revistaRheology Bulletin. Fiți atenți să nu vă puneți cumva pisica la fiert dimineața!

Premiul Ig Nobel pentru pacea fost acordat unui grup de cercetători condus de către Milo Puhan, care a descoperit faptul că sunetul instrumentului australian numitdidgeridooare un efect pozitiv asupra apneei (opririi temporare a respirației) din timpul somnului, care, la rândul ei, duce la sforăit. Rezultatele, publicate în British Medical Journal, arătau cum folosirea acestui instrument, ce reduce sforăitul, îmbunătăţeşte convieţuirea unui cuplu, generând pace în familie. Fluieraș de os, mult zice duios…

Un premiu cu adevărat bizar este cel acordatpentru economie, atribuit australianului Matthew J. Rockloff şi americanei Nancy Greer, care într-un articol publicat înJournal of Gambling Studiesdemonstrau că cei care auemoţii pozitive la ideea de a se plimba cu un crocodil în lesăau tendinţa de a juca mai mult laslot machinesfaţă de cei care aveau emoţii negative. Aviz amatorilor noștri de păcănele!

Premiul Ig Nobel pentru nutriţiea fost acordat unui grup de cercetători condus de către Feranda Ito de la Universidade Federal de Pernambuco din Brazilia care au studiat sângele uman în dieta vampirilor. Este vorba despre liliecii care se hrănesc cu sânge, cercetătorii demonstrând cum că atunci când aceştia nu au la dispoziţie pui sau alte păsări sălbatice tind să se hrănească cu sânge uman. Iată că și originea vampirilor a fost descoperită în sfârșit!

Pentru medicinăpremiul a fost acordat unui grup de cercetători francezi, condus de către Jean-Pierre Royet de la Lyon Neuroscience Research Center, care a măsurat (rezultatele fiind publicate într-un articol publicat în Frontiers în Human Neuroscience) nivelul de dezgust, măsurat în urma analizei activităţii cerebrale, faţă de mirosul diverselor tipologii de brânzeturi. S-a reuşit identificarea unei regiuni în creier legată de dezgustul generat de brânzeturile puternic mirositoare.

Frate, frate, da brânza e pe bani!

Premiul IgNobel pentru anatomiea fost acordat lui James A. Heathcote care, într-un articol publicat în 1995 înBritish Medical Journalîncerca să răspundă la întrebarea: De ce persoanelor în vârstă le cresc urechile în timp ce restul corpului nu? Răspunsul era cum că… nu se ştie. Da, adânc, dar profund!

În final,premiul IgNobel pentru fluido-dinamicăa fost acordat lui Jiwon Han, din Coreea de Sud, care a studiat modul ideal de a transporta o ceaşcă plină de cafea fără a vărsa nici o picătură. Articolul publicat înAchievements în the Life Sciences, demonstrează cum că cele mai mari şanse de a ajunge cu ceaşca de cafea plină este de a o ţine cu toate cele cinci degete ale mâini şi… de a merge înapoi. Pentru a ajunge la aceste concluzii cercetătorul coreean a efectuat modele matematice complexe. Amintiţi-vă de acest lucru data viitoare când duceţi cafeaua la birou!