Nu este departe ziua în care toţi bebeluşii vor primi la naştere un card cu datele ADN! Pe el vor putea fi înscrise principalele boli de risc, predispoziţiile adictive, coeficientul maxim de inteligenţă la care se poate ajunge de-a lungul vieţii.
Evoluţia studiilor genetice, făcute deja pe mai bine de un milion de oameni aducemedicina viitoruluimult mai aproape decât ne-am fi aşteptat.
Se ştie deja că majoritatea bolilor, comportamentelor şi chiar gradul de inteligenţă al unui om sunt rezultatul unei acţiuni concertate la nivel genetic. Pe baza datelor colectate din actualele studii genetice, oamenii de ştiinţă au dezvoltat ceea ce se poate numi scorul de risc multigenetic.
Întrucât noile teste ADN oferă probabilităţi şi nu diagnostice, ele pot fi deosebit de utile în medicina preventivă. De exemplu, o femeie care ştie că are un risc ridicat de cancer mamar, ar putea să îşi facă din timp analizele şi să identifice boala într-un stadiu incipient.
De asemenea, pe baza scorului multigenetic, companiile farmaceutice ar putea să-şi intensifice cercetările pentru medicamente ce ar putea preveni bolile cardiace sau degenerative. Prin alegerea de voluntari mult mai potriviţi (pe baza predispoziţiei genetice) studiile ar putea avea o acurateţe şi eficienţă sporite.
Problema este că predicţiile genetice nu sunt comode. Cine ar vrea să ştie că urmează să aibă Alzheimer, de exemplu? Dar dacă cineva care află că are un risc scăzut de cancer ignoră să-şi mai facă analizele şi descoperă mai apoi că a dezvoltat maladia?
Scorul multigenetic este de asemenea controversat deoarece poate prevedea şi performanţele nu numai bolile. Este tot mai aproape momentul în care potenţialul IQ-ul va fi decriptat prin ADN. Cum vor folosi părinţii şi educatorii aceste informaţii?
Cunoscutul genetician comportamentalist Eric Turkheimer spune că probabilitatea ca datele genetice să fie folosite atât în bine cât şi în rău, face ca noua tehnologie să producă deopotrivă entuziasm şi îngrijorare, scrie Technologyreview.com.