Presa franceză a scris un articol elogios despre şcolile de programare IT din Cluj-Napoca: „Sunt pregătiţi să facă faţă aşteptărilor pieţei muncii ca dezvoltatori web”

Ediţia franceză a publicaţiei „Slate” are un articol dedicat şcolilor de programare IT din Cluj-Napoca. Academia+Plus şi Simplon.ro îi învaţă pe români programare după modelele unor şcoli de IT consacrate în Franţa.

„Căutaţi o conexiune bună la internet? Veniţi în România. Conform unui clasament realizat în 2014 de Bloomberg, ţara se afla pe locul al şaselea în lume în ceea ce priveşte lăţimea de bandă. Conexiunea este de două ori mai rapidă decât în SUA, fapt care l-a enervat pe candidatul democrat Bernie Sanders. (…) Românii sunt campioni europeni la Internet, atât pentru viteza transferului de date, cât şi pentru dezvoltatorii web. Care este cea de-a doua limbă vorbită, după engleză, la Microsoft? Româna. Cultura IT a început la mijlocul anilor 1980, când dictatorul Nicolae Ceauşescu a lansat un program pentru a sprijini utilizarea calculatorului în şcoli”, scrie jurnalista Marianne Rigaux, în articolul publicat în Slate.fr – Les geeks roumains se forment à la française.

Presa franceză a scris un articol elogios despre şcolile de programare IT din Cluj-Napoca:

Today, people living in Bucharest, Romania have access to much faster Internet than most of the US. That’s unacceptable and must change.

— Bernie Sanders (@BernieSanders) March 2, 2016

„Odată cu căderea comunismului în 1989, piaţa de telecomunicaţii se deschide şi România adoptă rapid fibra optică. Cu un salariu mediu de 425 de euro net şi expertiză în domeniul tehnologiei, ţara atrage companiile care au nevoie să externalizeze departamentele de IT. Un oraş special care întruchipează acest dinamism în jurul industriei IT este Cluj-Napoca, 320.000 de locuitori, capitala Transilvaniei, uneori supranumit «Silicon Valley-ul Europei». Multe site-uri, aplicaţii sau programe pe care le folosiţi zilnic au fost create acolo. Şi ghiciţi în ce oraş a apărut prima replică a «Şcolii 42», fondate de Xavier Niel? Cluj-Napoca”, se arată în articol.

Mai mult, începând din 2014, două şcoli franceze, care şi-au deschis filiale în România: Academia+Plus este recunoscută de Şcoala 42 a lui Xavier Niel, în timp ce Simplon.co, cu sediul în Montreuil, şi-a deschis o filială în Cluj cu numele Simplon România.

Cele două formează programatori, cu ajutorul unor metode de pedagogie inovatoare.

„Programul permite tinerilor talentaţi şi pasionaţi de calculatoare să urmeze cursuri de formare profesională inovatoare, care să le permită să dobândească prin practică baze solide în programare. De asemenea, ei sunt pregătiţi să facă faţă aşteptărilor pieţei muncii ca dezvoltatori web". Parteneriatul cu Xavier Niel autorizează Academia+Plus să folosească mai multe metode ale Şcolii 42. Nici cadre didactice, nici program Sediul Academiei seamănă mai mult cu cel al Şcolii 42: camere cu calculatoare, atmosferă relaxată, consolă de jocuri într-un colţ. Aici nu sunt profesori şi nici program stabil: spaţiile sunt deschise şapte zile pe săptămână, zi şi noapte. Elevii vin atunci când doresc să lucreze la proiectul lor: un site de vânzări on-line, o aplicaţie revoluţionara, un joc video. Ei lucrează sub monitorizarea unui sistem automat de corecţie dezvoltat de Şcoala 42”, menţionează Marianne Rigaux, directorul execuiv.

Majoritatea persoanelor care s-au înscris în acest program sunt studenți, însă sunt şi liceeni şi unii salariaţi.

„Dintre toate sectoarele, IT-ul este cea mai profitabile din România. Timp de mai mulţi ani, oferă salarii mai bune şi mai multe oportunităţi. Un programator web junior începe cu un salariu de 500 de euro. Este cu 100 de euro mai mult decât salariul mediu, cu 200 de euro mai mult decât un medic. După aceea, salariile programatorilor din România sunt aproapiate de cele ale francezilor. Aşa că în mod natural, candidaţii pentru şcoala de programare sunt numeroşi”, arată jurnalista.

„Scopul principal al şcolii noastre este de a pregăti viitori profesionişti ai companiilor româneşti. Acest lucru ajută într-un fel la limitarea "exodului de creiere", o problemă recurentă în ultimii douăzeci de ani în România, spune Adrian Tanasescu. Acestea fiind spuse, nimic nu le împiedică să bată la uşa companiilor europene care apreciază abilităţile lor”, concluzionează Marianne Rigaux.