O tehnică nouă numită Underground Gravity Energy Storage(UGES) transformă minele dezafectate în soluții de stocare a energiei pe termen lung, sprijinind astfel tranziția energetică durabilă.
Cum, în lume, există milioane de mine scoase din uz, o echipă de cercetători de la International Institute of Applied Systems Analysis (IIASA) din Austria propune transformarea acestora în baterii gravitaționale -relatează IIASA.
Sursele regenerabile de energie sunt esențiale pentru tranziția energetică către un viitor mai durabil dar soarele și vântul sunt în mod inerent variabile și inconsecvente iar găsirea unor modalități de a stoca energia într-un mod accesibil și eficient este esențială.
Deși există multe soluții eficiente pentru stocarea zilnică a energiei, cele mai frecvente fiind bateriile, încă lipsește o soluție rentabilă pe termen lung, argumentează specialiștii.
Tehnologia nu este foarte complicată: containere pline de nisip sunt coborâte în puț în momentele în care cererea de energie din rețea este foarte ridicată; în timp ce greutatea coboară, o serie de generatoare/motoare electrice din puț produc energie prin frânare regenerativă, o metodă împrumutată din industria auto.
Pentru ca sistemul să fie eficient, ridicarea greutăților înapoi la poziția de start de la intrarea în puț se face folosind aceleași motoare electrice, în momentele în care există un exces de energie în rețea, reducându-se astfel costurile de funcționare.
Potrivit lui Julian Hunt, principalul autor al studiului, majoritatea minelor sunt deja conectate la rețeaua de electricitate, situație care reduce semnificativ costurile cu instalarea de sisteme UGES în ele. Tehnologia poate avea un potențial maxim global de 70 TWh.
O tehnologie similară poate fi implementată și în marile clădiri de birouri, care au multe lifturi.
Schema sistemului UGES (Foto: IIASA)
Pentru o eficiență crescută, se propune golirea nisipului din containere în tunelurile minei, însă această operațiune va duce treptat la umplerea acestora iar o metodă hibridă ar fi aducerea înapoi la suprafață doar a unei cantități de nisip.
Astfel, vechile mine vor funcționa în viitor ca baterii de urgență care ar putea furniza energie în rețea în momentele în care alte surse verzi, precum fotovoltaicele și eolienele nu vor putea acoperi necesarul.