EXCLUSIV ONLINE // Reactorul care va ajunge la 149 de milioane de grade Celsius prin reproducerea activităţii din interiorul stelelor şi în construcţia căruia sunt implicaţi zeci de români (FOTO, VIDEO)

EXCLUSIV ONLINE // Formelealternative de energie nu ar rezista dacă un oraş precum Londra sau New York ar aprinde toate luminile în același timp, doar centralele nucleare având capacitatea de a face faţă, deşi şi acestea „operează la limita posibilităţilor noastre şi accidentesunt posibile”, a precizat Dr. Florin Spineanu, cercetător în cadrul Institutului Național pentru Fizică Laserilor, Plasmei și Radiație (INFLPR), în cadrul unei conferinţei susţine la Librăria Humanitas, miercuri, cu ocazia Bucharest Science Festival.

Declaraţiile au fost făcute în contextul unor discuţii referitoare la aşa-numitul ITER (adică „International Thermonuclear Experimental Reactor”), care ar urma să fie cel mai puternic reactor din lume şi la a cărui contrucție iau parte zeci de specialişti români din mai multe domenii.

Florin Spineanu a vorbit, pe scurt, şi de problema încălzirii globale, care ar fi şi unul dintre motivele principale care au împins Comisia Europeană să preia, în mod direct, controlul proiectului ITER (un alt motiv ar fi necesităţile energetice în sine).

„Schimbarea climatică numai poate fi separată de subiectul energiei. (…) Pur şi simplu facem o greşeală: continuăm să ardem combustibili fosili (…) şi rezultatele încep să apară”.

Deşi a admis necesitatea tehnologiilor verzi, precum cea eoliană sau cea solară pentru reducerea poluării, Florin Spineanu a precizat că acestea sunt, însă, insuficiente pentru a acoperi necesitățile zonelor puternic urbanizate.

„Dacă un megalopolis, cum este Londra de exemplu sau New York, seara aprinde toată lumea lumină, niciuna dintre aceste forme alternative de energie nu ar rezista la această cerere uriaşă. Singurele care rezistă sunt cine? Centralele nucleare convenţionale, cele pe fisiune”.

Cu toate acestea, fizicianul a precizat că până şi centralele nucleare convenționale„operează la limita posibilităţilor noastre şi accidente sunt posibile”, dar că „trebuie să admitem că ce au făcut bine centralele nucleare pe fisiune, deci convenţionale, faţă de problemele pe care le-au avut, total disproporţionate. Au realizat ceva extraordinar”.

Foto: ITER (adică „Internaţional Thermonuclear Experimental Reactor”)aflat în construcție (sursă foto: Facebook / ITER)

Ce este „ITER” şi cum contribuie România la construirea lui

ITER (adică „Internaţional Thermonuclear Experimental Reactor”) este un foarte ambiţios proiect, ce implică o colaborare internațională lansată în 1985 şi carereunește cercetători și ingineri din 35 de ţări, printre care şi România. Scopul proiectului fiind producerea de energieprin fuziune nucleară – adică procesul fizic ce se desfăşoară în interiorul unei stele.

Iar procesul de fuziune va fi efectuat în așa-numita Instalaţie „Tokamak”, aceasta find denumirea dată reactorului propriu-zis.

Uniunea Europeană este principalul contributor financiar și tehnologic, iar în cadrul ITER lucrează peste 40 de români, implicațiîn proiectare, construcție, comunicare sau management.Cercetătorii români au pus la punct o nouă tehnologie destinată întăririi peretelui reactorului, astfel încât acesta să reziste la condițiile extreme la care va fi supus. În plus, mai multe companii din România contribuie cu echipamente industriale și materiale, una dintre contribuţiile constructorilor români fiind construirea structurii Hălii de Asamblare.

Foto:Hala de Asamblare, a cărei structură a fost construită de constructori români

Câteva date despre proiectul”ITER” ​​​​​​

• reactorul „Tokamak”funcţionează pe bază de plasmă încinsă la temperaturi extrem de mari (nu pe bază de plutoniu, uraniusauthoriu)
• plasma din instalaţia „Tokamak” poatesă ajungă la aproximativ 150 de milioane de grade Kelvin (de cinci ori mai mult decât în centrul Soarelui), adica aproximativ149 de milioane de grade Celsius
• la numai patru metri distanţă deinstalaţia „Tokamak” temperatura este aproape de zero absolut (adică -273,15 grade)
• pentru a nu se atinge de obiectele din jur, plasma încinsă este ţinută în loc de un câmp magnetic foarte puternic
• în situaţia în care câmpul magnetic arceda (sau ar suferi fluctuaţii) instalaţia „Tokamak” nu arexploda (aşa cum ar face-o un reactor nuclear convenţional), ci plasma pur şi simplu s-ar retrage
• reactorul „Tokamak” nu poluează
• autorităţile dintr-o regiune din sudul Franţei voiau să transporte cu zepelinul componentele grele ale ale proiectului”ITER”
• numai instalaţia „Tokamak” propriu-zisă va cântări peste 5.000 de tone, mai mult decât un vas militar precum fregata Regele Ferdinand
• instalaţia „Tokamak” poate folosi pe post de combustibil doar hidrogenul din apă
• România contribuie la finanţarea proiectului cu o taxă modică de doar 30.000 de euro, dar şi cu contribuţiiplătite către Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM)
• ITER (adică „Internaţional Thermonuclear Experimental Reactor”) este a doua cea mai scumpă clădire din lume, fiind necesare 6,6 miliarde de euro pentru completarea primei faze şi alte 5,2 miliarde de euro pentru completarea celei de a doua faze
• structura exterioară ar trebui să fie finalizatăla începutul anului 2020, iar intrarea în funcţiune a reactorului este programată pentru anul 2025
• ITER este construit în sudul Franței

Foto: Parte a instalaţiei”Tokamak” aflat în construcție (sursă foto: Facebook / ITER)