Rusia îşi intensifică atacurile aeriene şi avansează din nou pe câmpul de luptă din Ucraina, la mai bine de doi ani de la începutul războiului din Ucraina, nu se întrevede un sfârşit al luptelor, iar opţiunile preşedintelui Volodimir Zelenski cu privire la cum să câştige războiul – variază de la rău la și mai rău, scrie The Washington Post (WAPO).
Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta nimic mai puţin decât recuperarea întregului său teritoriu, inclusiv a teritoriilor pe care Rusia le controlează din 2014. Dar recucerirea militară a zonelor din estul şi sudul Ucrainei pe care Rusia le ocupă acum – aproximativ 20% din ţară – pare din ce în ce mai puţin probabilă.
Oficialii ucraineni şi occidentali consideră că Zelenski se află, în bună măsură, într-o situaţie de blocaj.
Ajutorul din partea Statelor Unite, cel mai important susţinător militar al Ucrainei, este blocat de luni de zile de republicanii din Congres.
„Cum va ieşi Zelenski din această situaţie? Habar nu am”, a declarat un deputat ucrainean care, la fel ca alţi oficiali şi diplomaţi intervievaţi de cotidianul american, a vorbit sub protecţia anonimatului. „Şi, bineînţeles, mă îngrijorează”, adaugă deputatul.
Tîmofi Mîlovanov, profesor la Şcoala de Economie din Kiev şi fost ministru, a declarat că războiul ar putea să se prelungească mulţi ani. „Este un gând neplăcut, dar când unii spun că ar putea dura zeci de ani, nimeni nu contestă acest lucru”, a declarat Mîlovanov.
Acesta ar fi trebuit să fie un an electoral pentru Zelenski, dar Constituţia Ucrainei interzice alegerile în timpul legii marţiale, iar unii oficiali de aici se tem că Rusia va încerca să îl prezinte pe Zelenski ca pe un conducător ilegitim odată ce acesta va avea un mandat mai lung decât mandatul său ales de cinci ani.
Zelenski a promis și că va readuce Ucraina la graniţele sale din 1991, inclusiv Crimeea, peninsula ucraineană pe care Rusia a revendicat-o acum 10 ani.
„Oamenii inteligenţi ştiu că nu este realist”, a declarat deputatul ucrainean, adăugând: Liderii politici „trebuie să ajusteze această retorică la un moment dat.”
Pesimismul cu privire la şansele Ucrainei pe câmpul de luptă a crescut în ultimele luni, pe măsură ce forţele ruseşti au recâştigat iniţiativa pe câmpul de luptă, în mare parte din cauza faptului că ucrainenii duc lipsă de trupe şi muniţie.
Guvernul ucrainean se străduieşte să rezolve problema lipsei de personal, însă măsurile de mobilizare a mai multor soldaţi au divizat societatea.
„Ucraina nu are puterea de a întreprinde o nouă ofensivă”, a declarat un ambasador occidental. „Există două scenarii. Un scenariu este ca ei să primească sprijin pentru a menţine liniile defensive. Al doilea este că nu există suficient sprijin şi Ucraina se va apăra oricum, cu disperare şi cu mai puţini oameni”, a rezumat ambasadorul.
Dacă Kievul se va confrunta anul acesta cu forţele ruseşti cu un sprijin inadecvat, a mai avertizat diplomatul, se vor înregistra mai multe victime şi pierderi teritoriale.
Comandanţii de teren au raportat deja un deficit de trupe de-a lungul liniei de front, în special infanteria care este desfăşurată în poziţiile cele mai avansate.
Comandanţii militari au făcut presiuni pentru o mobilizare pe scară largă, iar Zelenski a semnat recent o lege care a redus vârsta minimă de încorporare în Ucraina la 25 de ani, dar a declarat că mobilizarea a aproximativ 500.000 de soldaţi în plus, aşa cum a sugerat fostul comandant-şef al Ucrainei, Valeri Zalujnîi, nu se va întâmpla.
Generalul colonel Oleksandr Sîrskî, noul şef al armatei, a declarat că numărul de 500.000 a fost „redus semnificativ” în urma unui audit de personal. Între timp, un proiect de lege aflat în parlament pentru a lărgi parametrii celor care pot fi înrolaţi a suferit mii de amendamente.
Un al doilea diplomat occidental de la Kiev a declarat că administraţia lui Zelenski şi parlamentul ucrainean joacă „ping-pong politic” în privinţa mobilizării, deoarece aceasta este o măsură nepopulară.
Și chiar dacă mii de oameni s-au oferit voluntari pentru a lupta la începutul războiului, puţini dintre cei care nu s-au înrolat deja vor să o mai facă acum. „Nimeni nu vrea să poarte cu adevărat responsabilitatea în acest moment”, a declarat diplomatul. „Dar va trebui să fie făcută (mobilizarea)”, a spus diplomatul.
„Adică, nu se poate continua aşa. Aud despre oameni care sunt pe front şi care pur şi simplu nu mai pot suporta. Şi apoi, când se întorc aici în permisie şi văd toţi aceşti tineri care ar putea fi acolo… Aşa că apar şi tensiuni sociale în jurul acestui lucru”, a explicat diplomatul.
O mobilizare pe scară largă ar ridica, de asemenea, provocări economice. Banii pentru salariile soldaţilor nu pot proveni direct din ajutorul extern, iar unele industrii se confruntă deja cu lipsa forţei de muncă.
Economia ucraineană se află sub presiune din cauza atacurilor repetate cu rachete şi drone care vizează infrastructura energetică, care sperie, de asemenea, investiţiile străine în afaceri.
Parlamentarul ucrainean a declarat că ţara nu va supravieţui în această situație încă 10 ani. Alţii, însă, cred că lupta ar putea dura şi mai mult.