Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis, luni, personal omologului său turc Recep Tayyip Erdogan nemulţumirea Rusiei faţă de decizia Turciei de a transforma din nou în moschee fosta bazilică Sfânta Sofia. Cei doi lideri au avut o discuție telefonică pe această temă, anunță Kremlinul într-un comunicat de presă.
Liderul de la Kremlin i-a ”atras atenţia lui Recep Tayyip Erdogan cu privire la dezaprobarea semnificativă provocată în Rusia de decizia de a schimba statutul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul”, anunță Kremlinul.
Potrivit comunicatului emis de Kremlin, Erdogan ”a dat explicaţiile relevante şi a semnalat că accesul la acest monument unic al civilizaţiei mondiale va fi garantat pentru toţi, inclusiv pentru cetăţenii străini, şi vor fi prezervate sanctuarele creştine”.
Președintele Turciei, Recep Erdogan, a respins criticile primite din partea comunității internaționale ca urmare a convertirii bisericii Catedralei Sfânta Sofia în moschee. El le-a caracterizat drept „atacuri la adresa suveranității Turciei” și a indicat că, oricum, lăcașul de cult va rămâne deschis tuturor, indiferent de religie și de naționalitate. Între timp, rugăciunile la fosta catedrală au început deja.
In cadrul unei videoconferinte, președintele turc Recep Erdogan a precizat este dreptul suveran al Turciei sa converteasca Hagia Sofia in moschee. In plus, el le-a cerut criticilor sai sa lase in urme islamofobia din propriile tari si sa nu mai atace independenta si drepturile suverane ale Turciei.
De asemenea, intr-un comunicat al al administratiei prezidentiale turce se precizeaza ca in ciuda convertirii ei in moschee, Hagia Sophia va ramane deschisa tuturor, indiferent de nationalitate si de religie. Intre timp, rugaciunile la fosta catedrala au inceput deja.
Reactia presedintelui turc a venit dupa mai multe critici primite din partea Statelor Unite, Vaticanului și Papei Francisc, Greciei, Ciprului, a UNESCO sau a Bisericii Ortodoxe.
Hagia Sophia nu ar fi prima moschee deschisa turismului. Moscheea Albastra, aflata fata in fata cu Hagia Sofia, este o alta atractie turistica importanta din Istanbul ce poate fi vizitata in orice moment, mai putin in momentele in care au loc rugaciuni.
Hagia Sophia a fostcatedralaPatriarhiei de Constantinopol, apoimoschee, și până astăzimuzeuînIstanbul,Turcia.
Hagia Sophia fusese transformata in muzeu in 1934 de catre Mustafa Kemal Atatürk, considerat parintele statului modern turc. El luase aceasta decizie dupa 500 de ani in care Hagia Sophia functionase tot ca moschee ca o modalitate de a combate islamismul din Turcia.
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul VI de bizantinii care şi-au încoronat împăraţii aici, Sfânta Sophia este un sit clasat în patrimoniul mondial alUNESCOşi una dintre principalele atracţii turistice de la Istanbul. Ea a fost convertită în secolul al XV-lea înmoscheedupă invazia otomană, apoi în muzeu în 1935 de tânărul lider al Republicii turce, Mustafa Kemal, dornic să o oferă „umanităţii”.
Sfânta Sofia este de fapt obazilicăcu cupolă, planul bazei fiind tot cel bazilical.
Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat) de 77 x 71,70 m, potrivitWikipedia. În faţă are unatrium, unexonartexşi unnartexde mici proporţii faţă de restul clădirii. Interiorul e împărţit într-o navă centrală, mai mare, şi alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenţia e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semicupole şi şase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât şi înălţimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.
Catedrala era o construcţie remarcabil de mare, doar cu câţiva centimetri mai mică decât domul Panthéonului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domulBazilicii Sfântul Petru din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.
Este locaşul cel mai impresionant şi venerabil al creştinismului ortodox şi al creştinismului în general. Edificiul a fost deschizător de drumuri în arhitectura şi ornamentaţia creştină arhaică, iar prin dimensiunile şi decoraţia de excepţie a avut menirea să transmită timpului său şi posterităţii putereaImperiului Roman de Răsăritşi a împăratului său preacredincios. Biserica a devenit un prim simbol al măreţiei creştinismului în acea parte de lume unde el s-a născut, un tezaur nepreţuit pentru strălucitorul Constantinopol.