Vladimir Putin, cel mai afectat de coronavirus? De ce criza COVID-19 e altfel decât celelalte și cum ar putea liderul rus să ajungă vulnerabilitatea sistemului pe care chiar el l-a creat

Epidemia de coronavirus îi face probleme în plus președintelui rus Vladimir Putin și-l aduce în fața unor noi provocări. O analiză realizată de institutul independent de sondare Levada Center a arătat că noul context creat de COVID-19 i-a subminat lui Putin capacitatea de a furniza creștere economică și bunuri publice – două elemente-cheie care au asigurat până acum stabilitatea regimului. Acestea, împreună cu ubranizarea și accentul tot mai pronunțat pe drepturile civile conturează un viitor tot mai sumbru pentru cel care a condus Rusia în ultimii 20 de ani, se arată într-un articol Foreign Policy.

Cum a supraviețuit regimul lui Putin crizei financiare din 2008

Încă de la începutul anilor 2000, Vladimir Putin și-a atras notorietatea pe două căi. În primul rând, el a obținut susținerea clasei de mijloc cu promisiuni de creștere economică. Mai apoi, el a câștigat suportul celor cu venituri mici, dependenți de ajutorul de la stat și nostalgici după perioada sovietică, cu promisiuni populiste și retorică despre puterea Rusiei.

În general, rușii au pus drepturile sociale mai presus decât cele civile, un rezutat al orientării paternaliste comună societăților cu trecut comunist. Asta l-a ajutat de asemenea pe Putin.

În cei 20 de ani în care a condus Rusia, cea mai mare lovitură pe care a primit-o Vladimir Putin a fost criza financiară din 2008. Stagnarea economică ce a urmat a determinat o scădere a popularității guvernului. Totul a culminat cu protestele din 2011, izbucnite în toată țara, și cu pierderea electorală majoră suferită de Rusia Unită, partidul lui Putin, la alegerile pentru Dumă din acel an.

Trendul descendent a fost inversat în 2014, când Kremlinul a anexat Crimeea, aflată până atunci în granițele Ucrainei. Asta a urcat valul de patriotism și mobilizarea naționalistă. Totul a durat cam doi ani și jumătate, apoi popularitatea lui Vladimir Putin iar a început să se erodeze. Pandemia de coronavirus probabil îl va lovi pe Putin chiar mai rău decât criza financiară din 2008, scriu Maria Snegovaya, Denis Volkov și Stepan Goncharov într-un articol pentru Foreign Policy.

De ce este epidemia de coronavirus o criză diferită decât cea din 2008. Cum subminează ea capacitățile lui Vladimir Putin de a controla Rusia

Mai întâi, prăbușirea prețului petrolului și oprirea activității economice vor cauza probleme structurale economiei rusești. În mai 2020, numărul rușilor care au raportat întârzieri în primirea salariilor, reduceri de venituri sau chiar disponibilizări s-a dublat față de octombrie 2019. Asta a determinat o scădere dramatică a disponibilității rușilor spre consum. De exemplu, până în martie, chiar înainte ca majoritatea regiunilor să introducă politicile de distanțare socială, Levada Center a înregistrat un declin de 20 de procente al indexului de consum.

Situația anul acesta arată chiar mai rău decât în 2008. De exemplu, cota de încredere pe care o are Vladimir Putin, care se măsoară întrebând rușii în ce lideri au încredere, a scăzut de la 35%, în ianuarie 2020, la 25%, în mai 2020. Acest indicator nu a scăzut niciodată atât de jos în 20 de ani de măsurători. Precedentul record negativ a fost de 30%, înregistrat în 2013. Și ratingul de aprobare a politicilor lui Putin a atins un record negativ – 59%.

Deocamdată, situația economică a Rusiei poate fi comparată cu cea din 2008. Dar precedentele crize au avut loc când Putin era în vârful popularității. De exemplu, criza financiară din 2008 a izbucnit când liderul de la Kremlin stătea foarte bine în sondaje, după mai mulți ani de creștere economică. Efectele unei alte crize economice, declanșată la finele anului 2014, au fost atenuate de vestea anexării Crimeii, care i-au adus lui Putin o cotă de susținere record.

Diferența este că, de data aceasta, pandemia a lovit în contextul în care sprijinul pentru liderul rus deja se erodează de ani buni, iar Armata a devansat Administrația prezidențială, devenind cea mai de încredere instituție. Totul se întâmplase după ce veniturile reale au scăzut, iar vârsta de pensionare a fost crescută.

Pandemia a subminat și capacitatea Kremlinului de a oferi servicii publice. Un studiu al Centrului de Analiză Politică Europeană și al Levada Center a arătat că, încă dinaintea apariției COVID-19, respondenții erau îngrijorați cu privire la accesul limitat la servicii medicale. Alte probleme invocate atunci erau lipsa dreptului la protecție socială, a standardelor de viață, a echității salariale sau condițiilor bune de muncă.

Respondenții care au manifestat astfel de îngrijorări, circa 40%, tindeau să-și reevalueze fundamental viziunea asupra sistemuui politic rus și raportau o încredere considerabil mai scăzută în direcția pe care o lua țara, precum și în conducerea lui Vladimir Putin.
Criza COVID-19 arată și mai mult lipsurile sistemului medical din Rusia

Pandemia, cel mai probabil, va scoate și mai mult în evidență carențele sistemului sanitar rus, notează autorii Foreign Policy. Rețelele sociale locale sunt deja pline de clipuri virale cu decese cauzate de echipamente sanitare necorespunzătoare sau condiții necorespunzătoare în unitățile medicale.

Și, cu cât COVID-19 se extinde, cu atât mai mult va crește numărul rușilor care vor simți chiar pe pielea lor cum este să fii tratat într-un spital.

Acest subiect este unul sensibil mai ales pentru persoanele mai vârstă, adică exact cele în rândul cărora Putin are cea mai ridicată cotă de popularitate. Studiile invocate de publicație arată că oamenii tind să-și revizuiască părerea despre sistemul politic rusesc, pe măsură ce ajung să ia contact cu serviciile medicale furnizate de acesta.

Rușii, tot mai puțin dependenți de media tradițională, controlată de Putin

Nici trendurile pe termen lung nu sunt în favoarea lui Vladimir Putin. Societatea rusă continuă să se modernizeze. Ca rezultat al urbanizării, un sfert din populației locuiește acum în marile orașe. Mai bine de 40% din ruși se bazează acum pe internet și pe rețelele sociale pentru informare, ceea ce contrabalansează controlul lui Putin asupra media tradiționale.

De asemenea, în ultimii ani, drepturile civile au devenit tot mai importante. De exemplu, în 2019, răspunzând la întrebarea „care drepturi și libertăți sunt cele mai importante în opinia dumneavoastră?”, 58% au răspuns: „libertatea de exprimare”. În 2017, procentul era de 34. Procentul celor care au răspuns „libertatea de întrunire” a crescut de la 13 la 28, iar al celor care au ales „accesul la informație” a crescut de la 25 la 39. Procentul celor care pun mai mult accent pe libertate este mai mare în rândul celor tineri și educați.

Vladimir Putin, vulnerabilitatea sistemului pe care chiar el l-a creat?

În concluzie, spre deosebire de crizele trecute, inclusiv cea financiară din 2008, actuala arată eșecul Kremlinului de a furniza atât creștere economică pe termen lung, cât și servicii sociale. O criză sanitară în desfășurare va crește numărul deja mare al celor care dezaprobă politicile actuale.

Și, cu cât Putin îmbătrânește, cu atât societatea rusă se modernizează, devine mai urbanizată și mai puțin dependentă de media tradițională, controlată de Putin. Rusia nu mai este societatea care poate fi condusă în stilul autocratic obișnuit, scriu autorii Foreign Policy.

Deși Moscova are încă importante rezerve economice, chiar Putin ar putea deveni o vulnerabilitate pentru sistemul pe care el însuși l-a creat. Până în 2024, când vor avea loc următoarele alegeri prezidențiale, aceste schimbări ar putea fi suficient de consistente încât să-l aducă pe Putin în fața unor provocări fundamental diferite.