Vladimir Putin a vorbit mai degrabă ca un taximetrist nervos decât ca un șef de stat, arată o analiză The Guardian. Discursul președintelui rus, „un set de clișee conspiraționiste incredibil de analfabete”
La opt ani și jumătate după ce a anunțat anexarea Peninsulei Crimeea, președintele rus Vladimir Putin a adunat elitele Rusiei în Sala Sfântul Gheorghe de la Kremlin pentru o altă ceremonie de acaparare a unor teritorii – de această dată revendicând patru regiuni ucrainene, scrie The Guardian într-o analiză.
Analiză The Guardian: Vladimir Putin a vorbit mai degrabă ca un taximetrist nervos decât ca un șef de stat
Formalitățile de anexare au fost precedate de un discurs furios, divagant, doar pe alocuri concentrat asupra Ucrainei sau asupra celor patru regiuni revendicate acum de Rusia. În schimb, Vladimir Putin a criticat Occidentul pentru o sumedenie de păcate, de la destabilizarea Rusiei în secolul al XVII-lea și până la faptul că permite intervențiile chirugicale pentru schimbarea sexului.
Cu această ocazie, liderul rus a reluat și amenințările nucleare, acuzând SUA că „a creat un precedent” în 1945 pentru folosirea forței nuclare.
Discursul de vineri probabil va rămâne în istorie drept o altă piatră de hotar din îndelungata domnie a lui Vladimir Putin. Deși sala folosită, mulțimea prezentă și mesajul au fost aceleași ca în 2014 la anexarea Peninsulei Crimeea, actualul context este foarte diferit.
La acel moment, Putin avea de partea sa o pondere importantă din elita și societatea Rusiei, pe un val patriotic stimulat de propaganda de la televiziunea de stat. În afara Rusiei, deși mulți erau șocați de acapararea nestingherită a unui teritoriu, alții simțeau că președintele rus are într-un fel dreptate: după Irak și Libia, cum mai putea Occidentul să le dea altora lecții despre încălcarea suveranității? Mulți politicieni europeni doreau să se revină la normal în relația cu Rusia cât mai repede.
De această dată, situația internă și cea internațională îi sunt mai puțin favorabile liderului de la Kremlin. În plan intern, el a decretat o mobilizare deloc populară, care a determinat sute de mii de ruși să încerce să părăsească țara. Îmbunătățirea calității vieții din primii ani ai regimului si disipă în contextul sancțiunilor și al izolării naționale.
Din februarie, Putin a devenit un paria pe scena internațională, în condițiile în care chiar și lideri non-occidentali îi contestă războiul de agresiune din Ucraina, ceea ce îi subminează poziția pe care a încercat să și-o portretizeze în discursul de vineri, când a pretins că vorbește în numele întregii lumi non-occidentale.
În 2014, când a criticat ipocrizia politicienilor occidentali „care astăzi numesc ceva alb și mâine negru”, mulți erau de acord.
În discursul de vineri, Vladimir Putin a denunțat iarăși Occidentul, însă a făcut-o mai furios și mai puțin coerent, părând mai degrabă un taximetrist nervos decât un șef de stat.
„Discursul lui Putin este un set de clișee conspiraționiste incredibil de analfabete pe care cu 30 de ani în urmă le puteai citi în ziarele național-patriotice marginale. Acum a devenit politica fostei superputeri, care nici măcar pe vremea liderilor sovietici nu își permitea un astfel de discurs”, susține Andrei Kolesnikov de la Carnegie Endowment for International Peace.