Vladimir Putin a semnat decretele pentru a recunoaște independența teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk / Analiză Reuters despre efectele inițiativei

Publicat: 21 02. 2022, 21:49
Actualizat: 21 02. 2022, 23:41
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. Foto: Hepta.ro / Sputnik / Aleksey Nikolskyi

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat oficial decretele pentru a recunoaște independența teritoriilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, unde trupele ucrainene și separatiștii sprijiniți de Moscova sunt în conflict încă din anul 2014.

„Să începem cu faptul că Ucraina modernă a fost creată integral de Rusia, mai precis de Rusia comunistă, bolșevică. Acest proces a început aproape imediat după revoluția din 1917 (…). Apoi, în ajunul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, Stalin deja anexase la URSS și transferase către Ucraina câteva teritorii care anterior aparțineau Poloniei, României și Ungariei (…). Iar în 1954, din anumite motive, Hrușciov a luat Crimeea de la Rusia și a dat-o Ucrainei. De fapt, așa s-a format teritoriul Uniunii Sovietice”, a declarat liderul de la Kremlin, citat de CNN, în conferința în care a făcut anunțul.

Teritoriile separatiste Donețk și Lugansk – cunoscute colectiv drept regiunea Donbas – s-au desprins de controlul guvernului de la Kiev în anul 2014 și s-au autoproclamat „republici populare” independente, însă acestea nu fuseseră recunoscute de nimeni până acum. De atunci și până astăzi, potrivit părții ucrainene, luptele izbucnite în regiune au ucis circa 15.000 de oameni.

Federația Rusă neagă că ar fi parte din conflict, însă i-a susținut pe rebeli în diverse feluri, inclusiv prin sprijin militar clandestin, ajutor financiar, livrări de vaccin anti-COVID-19, dar și în chestiunea sutelor de mii de pașapoarte rusești pentru rezidenți, transmite Reuters.

Ce înseamnă recunoașterea independenței pentru teritoriile Donbas și Lugansk (analiză Reuters)

Practic, Federația Rusă afirmă în premieră că nu tratează regiunea Donbas ca fiind parte din Ucraina, ceea ce ar putea pava drumul către decizia Moscovei de a trimite în mod deschis trupe în teritoriile separatiste, folosind argumentul că intervine ca aliat pentru a-i proteja pe etnicii ruși de forțele de la Kiev.

Alexander Bordalai, fost membru al parlamentului rus și fost lider politic din Donbas, declara luna trecută că apoi separatiștii vor căuta ajutorul Rusiei pentru a captura părțile care încă se află sub controlul forțelor ucrainene. Dacă acest lucru se întâmplă, Moscova și Kievul ar fi într-un conflict militar deschis.

În plus, recunoașterea independenței distruge de facto Acordurile de pace de la Minsk – care, deși nu au fost implementate până acum, erau văzute de toate părțile implicate, inclusiv de Moscova, drept soluția cu cele mai multe șanse de reușită. Înțelegerile semnate în 2014 și 2015 prevăd un nivel ridicat de autonomie pentru cele două teritorii separatiste, dar și revenirea sub control ucrainean.