Vetoul guvernului de la Viena împotriva aderării României și a Bulgariei la Schengen, criticat dur în presa austriacă: „O viziune mioapă din multe motive”

Vetoul guvernului de la Viena împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen este criticat dur în presa austriacă. Publicația Die Presse a publicat opinia unor experți care susțin că  blocarea extinderii Spațiului Schengen este o viziune mioapă din multe motive. Opțiunea guvernului austriac nu face decât să afecteze dezvoltarea relațiilor economice cu cele două state candidate și să dea avânt mișcărilor eurosceptice în preajma alegerilor europarlamentare.

Guvernul Austriei, criticat pentru Schengen

Experții austrieci precizează că în actuala situație politică globală, poate părea ciudat să descriem aderarea la Schengen a Bulgariei și României drept una dintre cele mai stringente probleme ale timpului nostru.

„Având în vedere complexitatea provocărilor multiple – pandemie, război, inflație – problema este de-a dreptul simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare din 2011, dar aderarea la spațiul Schengen a eșuat recent din cauza dreptului de veto, în special al guvernului federal din Viena.

Acum, într-o problemă la fel de importantă precum protecția frontierelor externe, se poate considera cu siguranță suveranitatea națională ca fiind primordială, dar în problema actuală este exact ceea ce lipsește – și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen. Numerele mari de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost chiar convingătoare anul trecut, Croația fiindu-i acordată aderarea în aceeași decizie. Față de 2022, cererile de azil au scăzut cu 40 la sută; potrivit ambasadei României, doar doi la sută dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România”.

Experții austrieci atrag atenția asupra consecințelor economice, dar și asupra mediului pe care le generează blocarea accesului României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Potrivit acestora, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este implicată și în așa-numitul proiect „Neptune Deep”:

„În Viena, respectarea dreptului de veto este justificată de sistemul Schengen stricat. La un eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM) privind viitorul spațiului Schengen, șeful de secție Georg Stillfried de la Ministerul de Externe a subliniat că unsprezece dintre cele 27 de state participante au reintrodus controalele la frontierele interne. Deși este adevărat, acestea nu sunt comparabile cu cele de la frontierele externe. La același eveniment, ambasadorul României Emil Hurezeanu a propus apoi includerea țării sale în acord. Controalele la frontierele interne ar putea fi introduse imediat după aceea.

Dar realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen este mai gravă. În medie, camioanele așteaptă șase ore la granița bulgaro-română, a menționat ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova în timpul discuției de la IDM. Este nevoie de 20 de minute între Austria Superioară și Bavaria. Acest lucru nu este numai rău pentru mediu, dar costă și bani și face bunurile mai scumpe.

Vetoul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este, de asemenea, miop din alte motive. Relațiile economice de fapt bune dintre Austria și cele două state de la Marea Neagră sunt supuse unor presiuni inutile. În plus, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este implicată și în așa-numitul proiect „Neptune Deep”. Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării”.

Nu în ultimușl rând, vetoul austriac va avea consecințe politice semnificative care ar putea modela viitorul UE:

„Oamenii încă mai vorbesc, chiar glumesc, între ei, dar dacă blocada continuă, sunt mai mult decât consecințe economice. Euroscepticismul și frustrarea, în special în rândul alegătorilor mai tineri, le-ar putea oferi populiștilor un impuls suplimentar la viitoarele alegeri europene de anul viitor. Și în Austria și România vor fi și alegeri la nivel național în 2024.

Bulgaria, pe de altă parte, a avut deja alegeri. După alegerile parlamentare din primăvara anului 2023, un guvern pro-european este la putere din iunie. Încrederea dintre partenerii de coaliție GERB și PP-DB este scăzută; aceștia au două obiective principale: vor să conducă țara atât în ​​zona euro, cât și în zona Schengen în viitorul apropiat. Sprijinul continuu pentru cursul pro-european al Bulgariei a fost evident și în recentele alegeri locale. Nici stânga pro-rusă și nici dreapta naționalistă nu au reușit să obțină câștiguri semnificative. Dar dacă nu există progrese către euro și Schengen, va fi dificil să se mențină stabilitatea guvernului din cauza discordiei majore în cadrul coaliției și a posibilului sprijin în scădere în rândul populației.

Integrarea europeană necesită mai mult decât simple anunțuri. Rezultate concrete sunt necesare urgent. Aderarea la Schengen a Bulgariei și României este un pas cu risc relativ scăzut, cu o putere simbolică relativ mare – spre deosebire de ceea ce ar fi cazul, de exemplu, dacă noile state candidate ar adera la UE. Acesta este exact ceea ce o face una dintre cele mai presante probleme ale timpului nostru”.