Un nou armistițiu umanitar intră în vigoare de luni în Nagorno-Karabah. Ce au mai convenit Armenia și Azerbaidjan, după negocierile din SUA

Un armistițiu umanitar va intra în vigoare, începând de luni dimineață, în luptele dintre Armenia și Azerbaidjan pentru enclava montană Nagorno-Karabah, arată o declarație comună de duminică a Departamentului de Stat al SUA și a celor două guverne, potrivit Reuters.

Un nou armistițiu umanitar intră în vigoare de luni în Nagorno-Karabah. Regiunea e parte din Azerbaidjan, dar e controlată de Armenia

Anunțul vine în contextul în care Mike Pompeo, Secretarul de Stat al SUA, s-a întâlnit vineri cu miniștrii de Externe din Armenia și Azerbaidjan, la Washington, într-un nou efort de pace, dar și pe fondul reuniunii co-președinților din Grupul OSCE de la Minsk, care s-a format pentru medierea conflictului și care este condus de către Statele Unite, Franța și Rusia.

„În timpul discuțiilor intense, Co-Președinții și Miniștrii de Externe au discutat despre implementarea unui armistițiu umanitar imediat, despre parametrii pentru monitorizarea armistițiului și despre inițierea discuțiilor legate de elementele esențiale ale unei soluții comprehensive”, se arată în comunicatul Grupului de la Minsk.

Externe - 12 nov, 13:40

Președintele Azerbaidjanului spune că petrolul e un„dar al lui Dumnezeu” și critică „știrile false occidentale” despre poluare

Armistiţiul umanitar va intra în vigoare la ora locală 08.00 (04.00 GMT), în 26 octombrie.

În ciuda negocierilor, noi lupte au izbucnit duminică între Azerbaidjan și forțele de etnie armeană, cu ambele tabere acuzându-se reciproc de blocarea unei soluționări pașnice a conflictului. Armenia a acuzat partea azeră de bombardarea unor așezări civile. Baku a negat că ar fi ucis civili, dar s-a arătat gata să implementeze acordul de încetare a focului, cu condiția ca forțele armene să se retragă de pe câmpul de luptă. Oficialii locali din Nagorno-Karabah au acuzat forțele azere de lansarea unor focuri de artilerie asupra zonelor Askeran și Martuni în timpul nopții. De partea cealaltă,Azerbaidjanul susține că pozițiile sale au fost atacate cu arme mici, tankuri și obuziere.

Grupul de la Minsk a mai precizat că miniștrii de Externe și co-președinții forului au căzut de acord să se întâlnească din nou, la Geneva, în 29 octombrie, „pentru a discuta, a ajunge la un acord și a începe implementarea, în concordanță cu un calendar care urmează să fie convenit, tuturor pașilor necesari pentru ajungerea la o soluționare pașnică a conflictului pentru Nagorno-Karabah”.

Armeniamajoritar creștină șiAzerbaidjanul majoritar musulman au avut clinciuri încă de acum câteva secole, dar religia nu joacă un rol prea important în conflictul de astăzi. Vina îi aparține în principal lui Stalin, care a plasat regiunea majoritar armeană Nagorno-Karabah înAzerbaidjan, după ce Caucazul a fost cucerit de Armata Roșie la începutul anilor 1920. Niciuna dintre tabere nu a fost mulțumită, deși acest lucru nu a contat prea mult preț decâteva decenii.

Marile puteri vor să evite un război extins care să implice și Turcia, care și-a exprimat deja sprijinul ferm pentruAzerbaidjan, și Rusia, care are un pact pentru apărare cuArmenia.