Ucraina a adoptat o rezoluție privind "respingerea agresiunii armate a Rusiei"

Rada Supremă a Ucrainei (parlamentul unicameral) a adoptat marți o rezoluție privind „respingerea agresiunii militare a Rusiei”, relatează agenția de presă TASS, citată de Agerpres.

Rezoluția a fost votată cu o majoritate de  259 de voturi dintr-un minim necesar de 226.

„Acesta este primul document consolidat al parlamentului ucrainean, care enumeră întreaga cronologie a conflictului dintre Ucraina și Rusia. Este primul document juridic care va menționa data începerii războiului ruso-ucrainean”, a declarat vicepreședintele legislativului de la Kiev, Oksana Sâroed.

Obiectivul „acestui proiect este crearea unei baze legale pentru a putea prezenta obiecții consolidate Federației Ruse în legătură cu agresiunea armată împotriva Ucrainei”, se menționează în dcumentul supus la vot.

Rada cere în această rezoluție Moscovei „eliberarea imediată a tuturor prizonierilor de război și ostaticilor, retragerea tuturor formațiunilor militare rusești de pe teritoriul Ucrainei, aplicarea acordurilor de la Minsk în ceea ce privește restabilirea controlului complet din partea Kievului asupra frontierei de stat, asigurarea de către OSCE a unei monitorizări permanente asupra graniței ucraineano-ruse”, precum și retrocedara Crimeii, anexată în martie anul trecut,  stoparea trimiterii de convoaie așa-zis umanitare în estul Ucrainei, retragerea trupelor ruse concentrate la frontiera ruso-ucraineană, aducerea în fața justiției a celor responsabili de planificarea, pregătirea, inițierea și transpunerea în practică a ‘agresiunii’ împotriva Ucrainei și a celor vinovați de crime de război și împotriva umanității.

Sancțiunile impuse Rusiei se vor înăspri dacă Rusia nu va pune capăt agresiunii militare împotriva Ucrainei, se mai arată în document.

Parlamentul Ucrainei a declarat anterior Rusia drept „stat agreso”‘, acuzând-o de sprijinirea rebelilor separatiști din estul Ucrainei. Cu toate acestea, după cum menționează presa rusă, președintele ucrainean Petro Poroșenko a refuzat să declare război Rusiei și nu a rupt relațiile diplomatice și economice cu această țară.