3 petice de autostradă, pe ultima sută de metri. Două vor fi inaugurate luna viitoare (FOTO + VIDEO)

În România, crearea unei rețele de autostrăzi care să corespundă vremurilor actuale, întârzie să se concretizeze.

Raportat la suprafață, România are mult mai puțini kilometri de autostradă decât vecinii Ungaria și Bulgaria. Maghiarii au 1.527 km, la o suprafață de 93.000 km pătrați, un stat de aproape 3 ori mai mic decât România. Țara noastră are 866 de km de autostradă, pe un teritoriu de peste 238.000 de km pătrați. Vecinii de la sud de Dunăre au aproape același număr de km de autostradă precum România, însă într-o țară de două ori mai mică.

De la an la an, România se chinuie să mai inaugureze câte un petic de autostradă. Pentru 2020 de exemplu, ar urma să fie dat spre folosință lotul Iernut – Chețani, din Autostrada Transilvania, în apropiere de Turda, respectiv Câmpia Turzii. Pe 11 septembrie ar urma să fie inaugurată secțiunea, potrivit lui Lucian Bode, ministrul Transporturilor, în ciuda cifrelor publicare CNAIR, unde termenul este noiembrie 2020.

Asociația pentru Infrastructură a publicat imagini cu secțiunea Iernut – Chețani, de aproape 20 de kilometri.

Tronsonul de 5 kilometri Biharia – Borș, tot parte a Autostrăzii Transilvania, ar urma să fie inaugurat în data de 4 septembrie, a mai precizat ministrul.

Lotul Iernut – Chețani, din Autostrada Transilvania (FOTO)

Centura Bacău (VIDEO)

Al treilea proiect este cel al Centurii Municipiului Bacău, care presupune 16 km de autostradă și 14 km de drum cu două benzi de circulație. Este un proiect început în martie 2019 și se află într-un stadiu fizic de execuțied e peste 70%. Acesta este primul tronson de autostradă din Moldova. Contractul are un termen de proiectare și de execuție de 3 ani pentru toată centura. Asociația Pro Infrastructura a postat imagini cu proiectul realizat de constructorul român UMB-Tehnostrade.

Centura Bacău

Problemele de la CNAIR, dezvăluite de fostul purtător de cuvânt

Alin Șerbănescu, fostul purtător de cuvânt de la CNAIR, a precizat că slabele realizări în construcția de autostrăzi se explică printr-un cumul de factori.

„Sunt proiecte începute prost, s-au tolerat foarte multe lucruri și din partea constructorilor, și din partea CNAIR, și a societății.

Lucrurile care au încurcat proiectele ani de zile, se mențin. De exemplu, exproprierile, relocările de utilități, avizele venite târziu, acordurile de mediu, noile probleme descoperite pe parcursul lucrărilor, în condițiile în care noi ar fi trebuit să le știm din studiul de fezabilitate.

Au fost cazuri în care s-au expropriat proprietăți pe care nu trecea autostrada, iar pe cele pe care trecea autostrada, iar pe proprietățile pe care trecea, nu se derulaseră procesele de expropriere”, a declarat Alin Șerbănescu pentru B1.ro.