Tinerii francezi se strâng în Place de la République, locul tradițional de începere a tuturor protestelor din Paris. 13.000 de polițiști se pregătesc să intervină în Paris, Lyon, Nantes și Bordeaux

„Suntem aici! Pentru onoarea muncitorilor și pentru a face o lume mai bună!”/”On est là, on est là!Pour l’honneur des travailleurs/Et pour faire un monde meilleur!” este refrenul tinerilor francezi care-și anunță solidaritatea cu sindicatele și angajații în timp ce urcă în metrouri pentru a participa la demonstrații.

Peste 90.000 de studenți au anunțat că se vor alătura marți protestelor

Ministrul de interne al Franței a declarat că anticipează un „risc foarte grav pentru ordinea publică” în timpul demonstrațiilor de marți în orașe precum Paris, Lyon, Nantes și Bordeaux.

Gérald Darmanin a declarat că un număr record de ofițeri de poliție vor fi desfășurați – în total 13.000 – pe tot parcursul zilei. De partea cealaltă, peste 90.000 de studenți au anunțat că se vor alătura marți protestelor, de trei ori mai mulți decât cei prezenți săptămâna trecută.

Zeci de universități sunt închise și baricadate, inclusiv multe dintre cele care nu cunosc de obicei acest tip de protest, cum ar fi în La Rochelle, în vestul Franței. În licee, adolescenții au strâns pubele și au blocat unitățile de învățământ din Paris și din alte orașe.

Prezența adolescenților de 17 și 18 ani complică tacticile poliției franceze, care au făcut deja obiectul a 17 anchete privind violențele din ultimele zile.

Tinerii francezi nu vor să se renunțe la Franța socială

Elevii și studenții spun că au reușit cu greu să treacă prin pandemia Covid, făcând nenumărate sacrificii pentru a se descurca, doar pentru a ajunge acum în situația în care plasa de siguranță socială cu tradiție a statului francez în domeniile de asistență socială și sistemului de pensii să ajungă la un pas să fie desființată, amenințând viitorul lor și al părinților lor – totul în timp ce criza climatică nu este abordată în mod corespunzător.

„Combinând o grevă studențească cu o grevă generală, am putea merge mai departe decât în mai 1968. Acest guvern este guvernul celor bogați, al clasei patronale, al milionarilor, este cât se poate de simplu.” – spun ei, citați de The Guardian.

Profunzimea crizei interne cu care se confruntă Emmanuel Macron poate fi măsurată prin baricadele tot mai mari din universități și adunările studențești, unde tinerii francezi furioși s-au adunat în ultimele zile pentru a intensifica protestele și pentru a ajuta elevii să-și blocheze liceele.

Când Macron a fost reales în aprilie anul trecut, o parte din voturile sale au venit din zona de stânga, de la politicieni și alegători care nu îl aprobau pe el sau programul său, dar care doreau să o țină departe pe Le Pen. Macron a recunoscut acest lucru și a promis că va face politică altfel, cu mai multe consultări. Dar protestatarii consideră acum că acest lucru nu se va întâmpla.

La fel ca la protestele antiguvernamentale gilets jaunes din 2018 și 2019, furia se concentrează asupra lui Macron însuși. Pe zidurile din Parisul ultimelor zile scrie: „Moarte regelui” sau „Macron demisia”.
De altfel, decizia aproape fără precedent de a anula vizita de stat a regelui Charles arată faptul că țara este sub o presiune imensă.

Planurile lui Macron de a lua o cină somptuoasă cu regele la Palatul Versailles au fost ridiculizate de partidele de stânga iar Regele Charles care urma să ia un tren spre Bordeaux, pentru a arăta că ecologia este importantă ar fi fost împiedicat să facă asta din cauza grevelor din transporturi.

Constituția Franței, veche de 65 de ani, concentrează puterea în mâinile președintelui francez în detrimentul parlamentarilor, permițându-i lui Macron să treacă peste un parlament divizat în anumite circumstanțe.

Cota de popularitate a lui Macron a scăzut la 28%, cel mai scăzut nivel de la criza Gilets Jaunes.