Specialiștii nu sunt deloc optimiști în ceea ce privește evoluția pe termen lung a epidemiei de coronavirus. Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard, este de părere că, în ciuda tuturor măsurilor luate de autorități, virusul va fi efectiv imposibil de ținut sub control. SARS și MERS au ucis fiecare mai puțin de 1.000 de persoane. COVID-19 deja a făcut peste 2.600 de victime în întreaga lume. Iar ceea ce face acest virus atât de periculos este că, uneori, persoanele care îl au nu manifestă niciun simptom. La acest moment nici nu se cunoaște numărul real al celor infectați.
„Deznodământul, cred eu, este că acest COVID-19 va fi imposibil de ținut sub control”, a declarat Lipsitch, citat de The Atlantic.
Când un virus izbucnește, autoritățile iau măsuri care să limiteze pe cât posibil răspândirea sa. În ianuarie, China a luat treptat măsuri de izolare a unor comunități tot mai mari, până s-a ajuns la 100 de milioane de oameni. Chinezilor li s-a interzis să mai iasă din case, iar cei care se încumetau erau „certați” cu ajutorul dronelor care au împânzit străzile. În ciuda tuturor măsurilor luate în China, coronavirusul a reușit să se extindă și a ajuns în 24 de state.
Dar și dacă s-ar fi luat măsurile perfecte, se prea poate ca răspândirea virusului să fi fost ienvitabilă, notează The Atlantic. Testarea oamenilor care prezintă simptome e o strategie imperfectă dacă oamenii pot transmite COVID-19 fără să se simtă suficient de bolnavi încât să rămână în case.
ProfesorulMarc Lipsitch estimează că, în următorul an, între 40 și 70% din populația întregii planete va fi infectată cu virusul care cauzează COVID-19. Asta nu înseamnă, totuși, că toți acești oameni vor fi grav bolnavi: „E posibil ca mulți să aibă o formă ușoară a bolii sau chiar să n-aibă deloc simptome”. Cam la fel cum se întâmplă în cazul gripei. Aceasta poate fi fatală, dar mai ales în cazul persoanelor care au deja boli cronice.
Iar Lipsitch nu e deloc singur. Mulți epidemiologi sunt de părere că dacă virusul va continua să fie la fel de periculos, în curândsezonul de „gripă și răceală” se va transforma în „sezonul de gripă, răceală și COVID-19”.
„Dacă ne punem toate speranțele într-un vaccin, atunci avem probleme”, a declarat și Jason Schwartz, profesor asistent la Yale School of Public Health.
Pentru ca specialiștii să vină cu un vaccin, e nevoie de o lungă perioadă de testare. Trebuie să se asigure că serul este eficient în combaterea coronavirusului și, totodată, nu provoacă alte efecte negative pentru sănătatea oamenilor.
Richard Hatchett, CEO al Coalition for Epidemic Preparedness – grup ce finanțează și coordonează crearea de vaccinuri, estimează că am putea ajunge la un prim produs în 12-18 luni. Chiar și el, însă, admite că este extrem de optimist.
Iar problemele nu se vor opri aici. O altă provocare va fi distribuirea vaccinului, în condițiile în care numeroase zone vor fi practic izolate tocmai urmare a măsurilor luate de autoritățile locale pentru a preveni răspândirea bolii.
Cu granițe închise șilanțuri de aprovizionare blocate, producția și distribuția vaccinului s-ar putea dovedi o sarcină grea, notează The Atlantic.
„Anumite măsuri de restricție sunt, fără îndoială, necesare, dar interdicția de călătorie la nivel extins, închiderea de orașe și stocarea de resurse nu sunt soluții realiste pentru o epidemie ce poate dura ani în șir. Toate aceste măsuri vin cu riscuri. În cele din urmă, răspunsul la o pandemie ar putea însemna tocmai deschiderea frontierelor, nu închiderea lor. La un moment dat, așteptările că o zonă anume poate scăpa de efectele COVID-19 trebuie complet abandonate. Boala trebuie văzută ca o problemă a tuturor”, se mai arată în articolul The Atlantic, scris de James Hamblin.