O dispută tot mai aprigă între Franța și Germania, provocată de divergențele privind energia nucleară și motoarele cu combustie, riscă să se extindă la reuniunea de joi a celor 27 de lideri ai Uniunii Europene.
Disputa a izbucnit între două dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene, după ce Berlinul i-a supărat pe unii dintre partenerii săi, în special pe Franța, blocând – în ultimul moment – un acord istoric pentru interzicerea noilor vânzări de mașini pe bază de combustibili fosili începând din 2035, anunță The Local.
Interdicția este esențială pentru planul ambițios al Bruxelles-ului de a deveni o economie „neutră din punct de vedere climatic” până în 2050, cu emisii nete de gaze cu efect de seră zero.
Într-o acțiune fără precedent în această lună, Germania a intervenit după ce interdicția autoturismelor fusese deja aprobată în cadrul procesului legislativ al UE.
Germania a cerut ca Bruxelles-ul să ofere asigurări că legea va permite vânzarea de mașini noi cu motoare cu combustie care funcționează cu combustibili sintetici.
În timp ce blocajul de ultim moment a frustrat Franța, Parisul a iritat la rândul său Berlinul insistând să acorde energiei nucleare o mai mare importanță în propunerile UE de a produce mai multe tehnologii ecologice în Europa.
În mod tradițional, Parisul și Berlinul au colaborat până acum, pentru a face să avanseze agenda UE. Dar divizarea planează asupra summitului, în condițiile în care liderii se întâlnesc pentru a discuta despre sprijinul UE pentru Ucraina și despre cum să stimuleze competitivitatea economică în fața amenințărilor reprezentate de subvențiile americane și chineze, care figurează oficial pe ordinea de zi.
Comisia Europeană, ramura executivă a UE, a purtat discuții cu ministerul german al transporturilor pentru a soluționa disputa legată de automobile.
Deși nu s-a ajuns încă la un acord, diplomații UE spun că ar putea exista o propunere separată în următoarele zile.
Germania, care se mândrește cu una dintre cele mai mari industrii producătoare de automobile din lume, a blocat acordul semnat anul trecut, într-o mișcare considerată un produs al politicii interne.
Cancelarul Olaf Scholz conduce o coaliție formată din social-democrații săi și din rivalii Verzi și liberali.
„Este mai presus de toate o afacere germană și o dezbatere internă în politica germană care a ajuns în Europa”, s-a plâns un diplomat european.
„Nu este bine să revenim la o dezbatere când Parlamentul European și Consiliul European au ajuns la un acord. Nu putem conduce lucrurile așa”, a adăugat diplomatul.
Combustibilii sintetici pentru care Germania dorește o scutire sunt încă în curs de dezvoltare, fiind produși cu ajutorul energiei electrice cu emisii reduse de carbon.
Tehnologia nu este dovedită, dar producătorii germani speră că va duce la extinderea utilizării motoarelor cu combustie.
Deși Germania a condus revolta împotriva interzicerii motoarelor cu combustie, ea nu este singura care se opune. Italia, un alt mare producător de automobile, și state din Europa de Est, precum Polonia și Ungaria o susțin.
La începutul acestei luni, ministrul francez al Transporturilor, Clement Beaune, l-a acuzat pe omologul său german că a condus „o revoluție” împotriva interdicției privind noile mașini cu motoare pe benzină sau diesel.
În acest context tensionat, președintele francez Emmanuel Macron se va întâlni vineri cu Scholz în persoană.
Un alt subiect de discordie pe care vor trebui să îl rezolve cele două țări este presiunea Franței pentru recunoașterea de către UE a faptului că energia nucleară are un rol important în viitorul ecologic al Europei.
În data de 16 martie, Comisia Europeană a lansat noi planuri de stimulare a producției de tehnologii curate în Europa, asigurând acordarea mai rapidă a autorizațiilor și un acces mai bun la finanțare pentru proiecte.
Franța, țară cu putere nucleară, ar fi dorit ca energia atomică să fie inclusă pe listă, dar, deși nu a reușit să atingă acest obiectiv, a obținut o mică victorie.
Energia nucleară a fost inclusă în propunerile anunțate, dar planurile se aplică doar reactoarelor de generația a patra, care nu există încă, ceea ce înseamnă că energia atomică ar obține puține dintre avantajele oferite.
Macron se va „concentra pe rolul energiei nucleare în decarbonizare” în timpul întâlnirii liderilor, a declarat o sursă guvernamentală franceză.
„Nu ne așteptăm la un progres spectaculos în legătură cu vreo problemă specifică”, au declarat surse diplomatice.