Pe măsură ce tot mai multe orașe ucrainene sunt supuse bombardamentelor intense, crește îngrijorarea pentru soarta a milioane de civili rămași blocați în focul încrucișat al războiului.
Deși Rusia a anunțat crearea unor coridoare sigure pentru a permite civililor să plece din calea luptelor, acestea au devenit adevărate capcane după ce acordurile de încetare a focului au fost încălcate iar bombele rusești au continuat să lovească populația.
Coridorul umanitar creat de armata ucraineană pentru evacuarea civililor din orașul Mariupol, aflat de mai multe zile sub asediu, a fost atacat marți de soldații ruși, care au început să lanseze rachete exact pe direcția traseului de evacuare. Același lucru este valabil și pentru coridoarele umanitare din oraşele Harkov, Kiev şi Sumî, căzute pradă unor lupte violente.
The Red Cross has verified the civilian evacuation route from Mariupol is mined
Additionally, Russia is using internationally-banned Butterfly mines
This, as Russia continues to attack civilian centers in Ukraine causing more people to flee. pic.twitter.com/nlla5oLlqa
— flexghost. (@flexghost1) March 7, 2022
Anihilarea lentă a orașelor pare a fi noua tactică pe care armata rusă o aplică în Ucraina, după ce războiul fulger menit să decapiteze puterea de la Kiev a eșuat. Confruntate cu o rezistență puternică, trupele ruse nu au reușit să înainteze rapid către obiectivele strategice, iar artileria ocupă acum rolul principal în cadrul operațiunilor. Țintele sunt orașele și clădirile civile, o strategie care urmărește să răspândească teroarea și să diminueze moralul ucrainienilor.
The centre of Mariupol, a Ukrainian city under siege for nine days. There is no heat, water, electricity or communications.
I left just as Russian troops surrounded last week – I’ve not been able to reach anyone there since Wednesday. pic.twitter.com/IBM8qPcjvB
— Liz Cookman (@liz_cookman) March 9, 2022
Astfel de tactici au fost comune în timpul războiului civil din Siria, după ce Moscova a intrat în conflict în anul 2015, pentru a sprijini forțele președintelui Bashar al-Assad și pentru a preveni prăbușirea regimului de la Damasc.
Hari Bucur-Marcu, fost coordonator academic al Centrului de Studii NATO din București, a explicat pentru B1TV.RO că prin tacticile adoptate de militarii ruși și prin terorizarea populației civile, Putin vrea să transforme Ucraina într-o Sirie:
“Generalii care îl deservesc pe Putin la cel mai înalt nivel și-au făcut mâna în războiul din Siria și vor să transforme Ucraina într-o nouă Sirie, unde de 11 ani populația este vânată. Sunt milioane de refugiați dislocați, sute de mii de locuințe distruse”, a explicat specialistul militar.
Potrivit acestuia, un punct de cotitură pentru armata lui Putin a fost campania din Georgia, care a scos la iveală slaba pregătire a trupelor:
“Armata Federației Ruse a crescut pentru că s-a investit în ea în ultimii ani. Prima acțiune serioasă pe care a avut-o a fost în 2008 când rușii au invadat Georgia. Din punct de vedere operativ militar a fost o rușine. Soldații s-au dovedit slab pregătiți. S–au luptat între ei, nici nu aveau cu cine, pentru că georgienii nu au opus o rezistență prea mare. S-au pierdut pe drumuri, la fel ca în Ucraina unde vedem că trupele umblă confuze. Au dat cu tunul în localități în care nu era niciun pericol. Acesta a fost un moment de mare rușine pentru armata rusă. Și-au dobort un avion și era să își scufunde două nave.
Putin a decis, ca prim-ministru, să se treacă la o reformă mult mai serioasă. Au reconfigurat regiunile militare și în contextul acesta și-au făcut mâna de război în Siria”, explică Hari Bucur-Marcu.
Acesta explică faptul că bombardamentele din Ucraina asupra orașelor ascund de fapt o armată slab pregătită și demotivată, specifică trupelor de conscripție:
“În Siria a fost tipul de operațiuni militare pe care îl vedem acum în Ucraina. În Siria fiind vorba despre un război civil și venind invitați de către guvernul care se lupta cu proprii cetățeni, trupele ruse au interzis accesul altor forțe din afara Siriei în zonele în care se aflau ei. La fel vedem că fac și acum în Ucraina amenințând chiar cu folosirea armei nucleare. Ei nu știu să lupte cu cineva, decât cu ei și cu clădirile. Acesta este tipul de armată de conscripție, demotivată. Armata de conscripție nu este niciodată expediționară, de ofensivă, este o armată care se apără”, mai precizează Hari Bucur-Marcu.
La rândul său istoricul Ionuț Cojocaru a explicat că războiul din Ucraina evoluează mai degrabă către conflictul din Siria sau cel din Afganistan.
„Rămâne de văzut cum vor decurge negocierile, având în vedere că președintele Zelenski a făcut apel la o încercare de a negocia și de a dialoga. Cred că nu se vor calma în perioada imediat următoare lucrurile pentru că armata rusă este pe teritoriul Ucrainei și nu pare să plece din teritoriile controlate”.
În timpul războiului civil sirian, trupele ruse și siriene au urmărit o strategie de asediare sistematică a orașelor controlate de forțele opoziției. Uneori astfel de lupte au durat luni sau chiar ani, cum s-a întâmplat în cazul orașului Alep. Populația civilă a fost ținta bombardamentelor iar infrastructura de bază a fost distrusă.
În cele din urmă, după patru ani de asediu, rușii și sirienii au căzut de acord privind crearea unor coridoare umanitare pentru evacuarea civililor. Cei mai mulți care au dorit să plece din calea luptelor folosind coridoarele umanitare din jurul Damascului și a unor părți din orașele Homs și Hama au fost direcționați de fapt către zonele controlate de către forțele guvernamentale siriene.
Mai mult, trupele ruse și siriene au fost adesea acuzate de către organizațiile internaționale că au încălcat acordurile de încetare a focului din jurul coridoarelor umanitare și că au continuat bombardarea orașelor aflate sub asediu.
În acest mod, trupele ruse și cele ale guvernului sirian au folosit coridoarele umanitare pentru a recâștiga controlul asupra zonelor aflate sub influența opoziției siriene. Fuga din clalea războiului a condus la schimbări demografice masive, prin înlăturarea unor populații mari care sprijineau forțele opoziției, oferind oportunitatea pentru instaurarea controlului de către trupele loiale lui Bashar al-Assad.
În Siria coridoarele umanitare ofereau locuitorilor o alegere brutală, între a fugi în brațele atacatorilor sau a muri sub bombardamente. Aceeași situație este întâlnită astăzi în Ucraina.