Sute de mii de refugiați din Ucraina își riscă viețile și se întorc în țară. Sunt nemulțumiți de țările vest europene și spun că sistemul medical ucrainean e mai ieftin și medicii sunt mai atenți

Sute de mii de refugiați din Ucraina își riscă viețile și se întorc în țară. Sunt nemulțumiți de țările vest europene și spun că sistemul medical ucrainean e mai ieftin și medicii sunt mai atenți

Sute de mii de oameni care au fugit din Ucraina după izbucnirea războiului fac vizite scurte înapoi în țară, adesea pentru a relua legătura cu familia, dar și pentru asistență medicală care poate fi mai ieftină și mai familiară.

Ucrainenii spun că sistemul medical e mai bun în țara lor

Fugind de război, o ucraineancă și fiul său s-au mutat într-un oraș francez de lângă St.-Tropez, pe care ea îl numește „paradis”. Dar când Liudmyla Gurenchuk și fiul ei au trebuit să se prezinte la doctor în această toamnă, au făcut drumul de mii de kilometri înapoi la Kiev, lăsând liniștea pitorească a Rivierei pentru un oraș care este bombardat în mod regulat de drone și rachete.

Ea și alți refugiați ucraineni spun că este simplu: gândul la oportunitatea de a primi un tratament care poate fi mai accesibil și mai eficient decât în ​​multe țări europene e mai puternic decât cel care le anunță pericolele întoarcerii acasă.

„Medicina este mai bună în Ucraina”, spune pentru The New York Times o altă pacientă, doamna Gurenchuk, în vârstă de 39 de ani, în timp ce aștepta să-și verifice tiroida la un centru de ecografie. „Este mai ieftin, este mai rapid”, iar medicii sunt mai atenți, a spus ea. „De aceea vin de fiecare dată când pot.”

Un sondaj realizat de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați a indicat că doamna Gurenchuk este unul dintre cei aproximativ 300.000 de refugiați ucraineni care trăiesc în Europa și care s-au întors în țara lor pentru asistență medicală.

Ei fac parte dintr-un val de refugiați – peste două milioane – care au călătorit dus și întors între Ucraina și casele lor temporare din alte țări europene pentru a vizita rudele, a obține documente oficiale sau a-și verifica locuințele.

Trenurile care trec în Ucraina sunt adesea pline de familii care se întorc în vacanțele școlare, în multe cazuri pentru a-i vizita pe soții și tații lăsați în urmă, deoarece guvernul a interzis majorității bărbaților să părăsească țara în timpul războiului.

Numărul celor care se întorc într-o țară în plin război este mai mare decât cel al refugiaților care se întorceau în țările lor în Al doilea Război Mondial

Istoricii și sociologii spun că amploarea acestor călătorii este neobișnuită în istoria recentă, datorită în mare parte geografiei conflictului din Ucraina, unde vaste zone de teritoriu rămân relativ sigure și sunt accesibile din restul Europei continentale.

Scurtele declarații, adaugă acei experți, arată că refugiații ucraineni se adaptează războiului pe măsură ce acesta se prelungește, încercând să găsească un echilibru între a rămâne în țări mai sigure în străinătate și a se reconecta cu viețile lor din trecut de acasă.

Ioulia Shukan, sociolog la Universitatea Paris Nanterre care studiază impactul social al războiului din Ucraina, spune că este vorba de „reconstruirea unei relații cu țara”. Ea a spus că programările medicale, un punct fix din viața de zi cu zi, au contribuit la restabilirea „aparenței de normalitate”, chiar dacă necesită o călătorie foarte lungă și potențial periculoasă.

Aproape 40% dintre cei 5,8 milioane de refugiați ucraineni care trăiesc în alte țări europene s-au întors acasă cel puțin o dată, potrivit sondajului ONU – o cifră despre care Thomas Chopard, istoric la Școala de Studii Avansate în Științe Sociale din Paris, a declarat că e semnificativ mai mare decât în ​​timpul conflictelor europene anterioare, cum ar fi cel de-al Doilea Război Mondial.

Slovacii au cea mai proastă părere despre refugiații din Ucraina, dintre cetățenii țărilor din grupul de la Visegrad, sursă foto: captură YT

„Pe atunci, foarte pușini oameni se reîntorceau”, spune Chopard, pentru că, în majoritatea cazurilor, asta ar fi însemnat să se întoarcă pe un teritoriu aflat în luptă sau sub ocupație.

În schimb, 80% din teritoriul Ucrainei nu este ocupat de forțele rusești și, în timp ce trupele ucrainene continuă să lupte din greu în sud și est, mai multe zone din vest au fost separate de luptă în cea mai mare parte.

Față de alți refugiați, ucrainenii au primit de la țările gazdă mai multe privilegii

Gurenchuk a recunoscut că, spre deosebire de mulți alți refugiați, țările gazdă europene le-au acordat ucrainenilor „privilegii” precum permise de muncă și libertatea de mișcare, făcându-le mai ușor să vină și să plece ori de câte ori vor. „Acest război este diferit”, a spus ea.

Mulți refugiați au spus că călătoriile lor acasă au fost provocate de frustrarea față de sistemele de sănătate din Europa, pe care le consideră deficitare. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru Marea Britanie, unde au existat știri despre nemulțumirea refugiaților față de Serviciul Național de Sănătate, lovit de criză.

Maiia Habruk, o producător media în vârstă de 31 de ani, locuia la Londra când s-a trezit cu o durere severă în gât. Ea a spus că a așteptat două săptămâni pentru a putea merge la un medic britanic, care i-a prescris o rețetă ușoară de ameliorare a durerii.

În orașul ei natal, Dnipro, din centrul Ucrainei, un medic a identificat o măsea de minte infectată ca fiind cauza durerii și a aranjat îndepărtarea imediată a acesteia.

„Mi-a luat cinci zile – să merg la Dnipro, să vizitez medicul, să mă întorc la Londra – față de două săptămâni cât am așteptat în Marea Britanie”, a spus Habruk. „A meritat călătoria.”

Andriy Buglak, un chirurg ortoped din Kiev, a spus că la început a fost surprins de reveniri, dar că s-a obișnuit cu ele, auzind „aceleași povești din Scandinavia până în Spania” despre pacienți care se luptă cu sistemele de sănătate străine. Unul dintre pacienții săi a călătorit recent din Italia pentru a primi nimic mai mult decât o injecție de cortizon în șold.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`