Suprasolicitați, prost plătiți și la un pas de demisie: Lucrătorii din sănătate europeni critică promisiunile neîndeplinite ale guvernelor, de după pandemie

Angajații spitalelor nu au fost lipsiți de aprecierea publică în timpul pandemiei, în întreaga lume oamenii i-au lăudat și le-au mulțumit celor care au ținut în picioare sistemul de sănătate. Acum însă se simt din nou ignorați.

La doi ani de la începutul pandemiei, condițiile de muncă nu au făcut decât să se deterioreze

Chiar dacă această recunoștință a fost apreciată la momentul respectiv, lucrătorii din domeniul sănătății din mai multe țări europene simt acum că a fost un gest de complezență, deoarece, la doi ani de la începutul pandemiei, condițiile de muncă nu au făcut decât să se deterioreze.

„Acele aplauze sunt lipsite de sens acum, deoarece nu au fost urmate de acțiuni”, a declarat Howard Catton, directorul general al Consiliului Internațional al Asistenților Medicali (ICN).

Profesioniștii europeni din domeniul sănătății au declarat pentru Euronews că medicii și asistentele medicale încă suferă după haosul provocat de condițiile și cantitatea de muncă din timpul pandemiei COVID-19.

Christophe Prudhomme, medic de urgență în Paris, a declarat că „dezorganizarea totală a sistemului de sănătate” a pus „o presiune foarte puternică asupra personalului”, medicii și asistentele fiind nevoiți să se înfășoare în saci de gunoi în loc să primească echipamentul adecvat.

Această presiune logistică a făcut ca medicii și asistentele să fie nevoiți să ia decizii dificile din punct de vedere etic, ceea ce a afectat sănătatea mentală a lucrătorilor – decizii al căror impact încă mai persistă.

Președintele Asociației Naționale de Asistență Medicală din Italia, Walter De Caro, a declarat pentru Euronews: „A existat un fel de selecție a persoanelor care puteau supraviețui, deoarece lipseau ventilatoarele, lipseau o serie întreagă de resurse. „Acest lucru, desigur, a dus la epuizarea emoțională a multor colegi.”

El a adăugat că sănătatea mentală a personalului a fost afectată semnificativ, șapte asistente medicale sinucigându-se în timpul pandemiei.

„Nu există nicio îndoială că unii lucrători din domeniul sănătății au murit din cauza contractării coronavirusului”, a spus Catton, explicând că a fost un fenomen internațional.

„Dar am văzut, de asemenea, această presiune psihologică și presiune asupra sănătății mintale enormă, oameni distruși de anxietate și epuizare”.

Volum de muncă în creștere în întreaga Europă

Cu toate acestea, lucrătorii din domeniul sănătății din întreaga Europă nu au avut parte deloc de relaxare – reprezentanți din Italia, Franța, Spania și Germania au descris modul în care volumul de muncă în creștere, combinat cu lipsa de paturi în spitale, creează un mediu de lucru insuportabil.

De Caro a descris situația penibilă din Italia: „Nu există paturi pentru internarea pacienților, iar în ultimele zile au existat numeroase cazuri de violență împotriva asistentelor medicale”.

Aceasta este o problemă și pentru spitalele franceze, potrivit lui Prudhomme.
„Marea problemă pe care o avem în Franța este un număr foarte insuficient de paturi de terapie intensivă, trebuie să știți că numărul anual de paturi de terapie intensivă a evoluat foarte puțin în ultimii ani, în timp ce populația a crescut, a îmbătrânit”, a spus el.

Prudhomme a adăugat că în Franța a avut loc „un fenomen de demisii în masă ale personalului”, ca urmare a acestor condiții.

În Germania, profesioniștii din domeniul sănătății au demisionat, de asemenea, ceea ce nu a făcut decât să crească volumul de muncă pentru cei rămași în sistem.

Salarizarea este, de asemenea, o problemă cheie pentru medicii și asistentele europene, care se adaugă la starea de rău care se răspândește pe continent.

De Caro a declarat pentru Euronews că sistemul italian de sănătate are nevoie de încă 70.000 de asistente medicale, dar, în ciuda acestui fapt, lipsesc stimulentele pentru a încuraja noile generații să se alăture profesiei.

„Contractul de muncă a fost reînnoit recent, dar salariul asistentelor medicale italiene este în continuare printre cele mai mici din Europa.”

Politicienii nu investesc destul în personalul medical

Reprezentând 28 de milioane de asistente medicale în 130 de asociații naționale de asistente medicale din întreaga lume, Consiliul Internațional al Asistentelor Medicale a enumerat problemele condițiilor din spitalele din întreaga lume.

„Am văzut rezistență, un refuz din partea politicienilor de a investi cu adevărat în asistente medicale și lucrători din domeniul sănătății”, a declarat pentru Euronews Howard Catton, directorul general al Consiliului Internațional al Asistenților Medicali (I.C.A.S.).

Ei par să susțină că economia este rea pentru toată lumea… ratele dobânzilor sunt în creștere, este război în Europa, iar asistentele medicale nu sunt un caz special.

Catton avertizează că această poziție s-ar putea „întoarce împotriva noastră”, deoarece presiunea devine prea mare pentru unii lucrători din domeniul sănătății, care preferă să părăsească sistemul.

În Marea Britanie, unde personalul medical a ales pentru prima dată în istorie să intre în grevă, guvernul a refuzat să negocieze salariile.

În capitala Spaniei, medicii au ieșit deja la grevă în noiembrie și mii de oameni s-au adunat pentru a protesta față de „volumul excesiv de muncă”, „programele nesfârșite” și „timpul insuficient petrecut cu pacienții lor”.

Manifestația a fost provocată de decizia guvernului regional de a redeschide toate serviciile de urgență timp de 24 de ore fără întrerupere, astfel încât sindicatul spaniol Amyts a declarat că această decizie a crescut dramatic volumul de muncă și a provocat demisii în masă.

Pe măsură ce iarna devine tot mai rece, mai multe țări europene se confruntă acum cu o „triplă epidemie” fără precedent: cu gripa sezonieră, bronșiolita și COVID-19 care circulă în rândul populației.

Combinația dintre epuizarea pandemiei, creșterea costului vieții și condițiile de muncă dificile îi împinge la limită pe lucrătorii din domeniul sănătății, mulți dintre ei simțindu-se subevaluați și prost plătiți.