Summitul UE. Ce prevede planul de relansare economică a Uniunii Europene, pe fondul pandemiei de coronavirus

Liderii Uniunii Europene s-au adunat la Bruxelles pentru a discuta planul de relansare economică a Uniunii Europene, pe fondul pandemiei de coronavirus. Deși inițial era planificat ca summitul să dureze două zile, lipsa unui acord a condus la prelungirea sa. Discuțiile s-au concentrat pe un pachet propus de 1,68 miliarde de euro, un buget pe șapte ani și un fond de recuperare a economiei în contextul pandemiei de coronavirus.

Lipsa unui compromis în cadrul Sumitului UEprivind planul de relansare economică

Liderii europeni au decis sâmbătă să extindă summit-ul cu încă o zi, în efortul de a ajunge la un acord cu privire la pachetul propus pentru bugetul UE și de recuperare a economiei blocului comunitar. Șefii de stat și de guvern nu au reușit să ajungă la consens, după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a prezentat, sâmbătă dimineață, o nouă propunere de compromis, care abordează în special două domenii cheie: guvernanța unui fond de recuperare planificat și echilibrul dintre subvenții și împrumuturi din cadrul fondului.

Purtătorul de cuvânt al lui Michel a replicat târziu sâmbătă seara că ședința plenară a Consiliului s-a încheiat și se va relua duminică la prânz. Summit-ul fusese programat inițial să dureze două zile, vineri și sâmbătă.

Având în vedere că încă nu există niciun acord între liderii UE cu privire la un pachet masiv de recuperare a coronavirusului după trei zile de întâlniri intense la Bruxelles, summitul a fost extins din nou. Liderii au părăsit summit-ul luni dimineață devreme și urmează să reia discuțiile.

Care sunt principalele divergențe în interiorul blocului comunitar

Liderii din Europa de Est s-au opus condițiilor privind statul de drept, în timp ce țările din sudul Europei resping rezervele ridicate de Olanda, Austria, Finlanda, Suedia și Danemarca.

Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a cerut liderilor să lase deoparte dezacordurile duminică seara.

În conformitate cu propunerea lui Michel, mărimea fondului de recuperare ar rămâne la 750 de miliarde de euro, dar nivelul finanțării subventiilor ar fi redus la 450 de miliarde de euro de la 500 de miliarde de euro. Șeful Consiliului a sugerat, de asemenea, o nouă abordare care să creeze ceea ce el a numit „frână de urgență”, ce permite oricărei țări care are îngrijorări cu privire la plata fondurilor de recuperare să le ridice în Consiliul European sau în Consiliul UE.

Dar, în timp ce unii oficiali au spus că s-au făcut progrese după două zile de discuții, rămân diferențe de opinii în ceea ce privește problema de guvernanță și dimensiunea bugetului general și a pachetului de recuperare – precum și o serie de alte probleme spinoase, precum legătura dintre finanțarea oferită de UE și criteriile de guvernare. Cu toate acestea, cei mai mulți lideri au indicat dorința de a continua eforturile pentru găsirea unui compromis.

Premierul olandez Mark Rutte a exprimat cea mai puternică opoziție față de planurile de pe masă – a spus că insistă asupra unei plafonări de subvenții în valoare de 350 de miliarde de euro – preferând împrumuturile în condiții stricte. Fondul de recuperare a stabilit inițial 500 de miliarde de euro pentru a fi înmânate sub formă de subvenții și 250 de miliarde de euro în împrumuturi.

Au existat și alte tensiuni în ceea ce privește adăugarea condiționalității statului de drept la accesarea fondurilor. Măsura susținută de Macron, printre altele, ar putea avea un impact predominant asupra țărilor din Europa de Est, în special în cazul Polonieiși a Ungariei.