Suedia și Finlanda semnează protocoalele de aderare la NATO. Jens Stoltenberg: Primim doi noi aliaţi care au capacităţi militare formidabile

Finlanda și Suedia semnează protocoalele de aderare la NATO, moment din care toate cele 30 de state membre ale alianței vor lansa procesul de ratificare. E un moment istoric, în condițiile în care cele două țări au renunțat la decenii de neutralitate militară drept reacție la invazia rusă în Ucraina.

Un adevărat ”succes” pentru Vladimir Putin care insista tocmai împotriva extinderii alianței spre est. În curând, NATO va avea încă 1.300 de kilometri de graniță cu Rusia.

NATO se ”îmbogățește” cu doi noi membri cu armate „formidabile”

„Ne pregătim să primim doi aliaţi care au forţe şi capacităţi militare formidabile”, a anunat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-o ceremonie pentru instalarea în funcţie a noului comandament suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Christopher Cavoli.

Iar într-o conferință de presă cu reprezentanții Finlandei și Suediei, Stoltenberg a susținut că „se bazează” pe toți aliații NATO să ratifice cât mai rapid aderarea celor două țări: „Împreună vom face alianța mai puternică și vom lupta împotriva pericolelor. Abia aștept să văd încă două steaguri la sediul NATO!”

Ann Linde și Pekka Haavisto, miniștrii suedez și finlandez ai Afacerilor Externe, au participat luni la ultimele discuţii purtate în sediul din Bruxelles al NATO, pentru ca marți să fie semnate protocoalele de aderare şi să fie lansat procesul de ratificare în fiecare stat NATO.

Erdogan a renunțat la folosirea dreptului de veto. Deocamdată

Toate aceste se întâmplă după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că nu-și va mai folosi dreptul de veto, urmare a negocierilor purtate în ultimele săptămâni. El a insistat ca angajamentele asumate de cele două țări în urma negocierilor să fie respectate.

„Dacă îşi vor îndeplini angajamentele, vom înainta (memorandumul) în parlamentul” turc, dar dacă „dacă ele nu o vor face, este în afara oricărei discuţii să îl trimitem în parlament”, a ținut să puncteze Erdogan.

El a invocat o promisiune ce ar fi fost făcută de Suedia privind extrădarea a 73 de așa-ziși „teroriști”. Regimul Erdogan cere de mai mulți ani Stockholm-ului extrădarea unor militanţi kurzi şi persoane apropiate de mişcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzate de autorităţile turce că au alimentat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.