Liderul american Joe Biden și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel și Ursula von der Leyen, au convenit să continue dialogul cu privire la posibilitatea de a elimina vizele SUA pentru România, Bulgaria, Croația și Cipru, conform declarației comune de la Summitul UE-SUA.
În prima călătorie externă de la preluarea mandatului, Joe Biden a participat și la Summitul UE SUA, care s-a desfășurat la Bruxelles în 15 iunie. A fost primul eveniment de acest gen după 2014, precum și prima vizită efectuată de un președinte american la instituțiile europene după 2017. Partea europeană a fost reprezentată la summit de președinții Charles Michel și Ursula von der Leyen.
„Liderii au convenit să înființeze un grup de lucru comun al experților UE-SUA pentru reluarea călătoriilor non-esențiale sigure și durabile între UE și Statele Unite. Aceștia au salutat progresele făcute în cadrul discuțiilor pentru ca alte state membre ale UE să beneficieze de călătorii fără vize în SUA și au convenit să continue acest dialog”, se arată în declarația comună adoptată marți la Summitul UE-SUA.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, discuta în luna martiecu Secretarul american de stat, Antony Blinken, inclusivdespre intrarea României în programul Visa Waiver.
„MinistrulBogdan Aurescua evidențiat interesul României pentru accederea rapidă în programulVisa Waiverși importanța înregistrării unor progrese tangibile, după intensificarea dialogului la nivel politic și tehnic din ultimele luni cu privire la acest subiect”, se arăta în comunicatul transmis de MAE după convorbirea telefonică dintre cei doi oficiali.
Anterior, tot în martie, șeful MAE a explicat că România va încerca să se folosească statutul său de partener strategic al SUA pentru a convinge Washingtonul să adopte excepții de la legislație și să permită românilor să călătorească în SUA fără viză, potrivitAgerpres. Bogdan Aurescu menționa„o serie de iniţiative la nivelul Congresului Statelor Unite, pentru a vedea în ce măsură este posibilă modificarea legislaţiei sau flexibilizarea legislaţiei americane, care prevede acest plafon de 3%, în aşa fel încât, pentru aliaţi puternici, parteneri strategici, dedicaţi, cum este România, să poată fi, eventual, identificate o serie de excepţii”.