SUA îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu o ingerinţă rusă în turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova

Publicat: 23 10. 2024, 09:02
Cetateni din Republica Moldova voteaza in cadrul alegerilor prezidentiale si pentru referendumul de includere a intentiei de aderare a Moldovei la Uniunea Europeana in Constitutia Moldovei, in sectiile deschise in Bucuresti, 20 octombrie 2024. Inquam Photos / Octav Ganea

Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate în legătură cu o ingerinţă rusă în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Avertisment transmis de SUA

„Odată cu apropierea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în (Republica) Moldova, pe 3 noiembrie, SUA sunt îngrijorate că Rusia va încerca din nou să îi împiedice pe moldoveni să îşi exercite dreptul suveran de a-şi alege propriii conducători”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken într-un comunicat.

SUA au denunţat deja că Rusia „a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a perturba alegerile şi referendumul, cu scopul de a submina democraţia moldavă, în special prin intermediul unei finanţări ilicite, cumpărării de voturi, dezinformării şi activităţilor cibernetice rău intenţionate”.

SUA acuză Rusia că a pompat milioane de dolari în încercarea de a influenţa rezultatele alegerilor în această fostă republică sovietică.

Rezultatele finale din ziua electorală a Republicii Moldova arată că Maia Sandu a câștigat primul tur al prezidențialelor, cu o diferență de peste 16 puncte procentuale.

Datele centralizate de CEC arată că, în primul tur al prezidenţialelor, au votat 1.546.077 alegători, iar dintre aceştia, cei mai mulţi, 656.354, adică 42,45%, au optat pentru actuala lideră de la Chişinău, Maia Sandu. Pe locul al doilea s-a situat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care candidează din partea Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi care a acumulat 401.726 voturi, reprezentând 25,98% din totalul alegătorilor.

După ce pe parcursul nopții, tabăra „NU” s-a aflat mereu în față în referendumul privind apartenența la Uniunea Europeană, tabăra „DA” a recuperat deficitul datorită voturilor din diaspora și a obținut o victorie la limită, cu aproximativ 13.500 de voturi în plus.