COVID-19 a creat multă confuzie pentru autorități, dar și pentru populație. Boala se manifestă în moduri destul de diferite, iar simptomele cele mai răspândite sunt asemănătoare cu ale gripei și răcelii, ceea ce îngreunează identificarea cazurilor. Mai mult, o parte semnificativă dintre cei care contactează virusul chinez sunt asimptomatici. Pacienții asimptomatici sunt cei care nu manifestă, sau manifestă foarte puțin, boala. Asta nu înseamnă că ei nu sunt infectați și că nu pot transmite și altora virusul. Potrivit unui studiu realizat de cercetători francezi, O proteină sintetizată de organismul uman într-un context inflamator ar putea juca un rol important în formele grave ale maladiei COVID-19.
Conform studiului realizat de speciali;tii francezi ;i publicatd e Revista Cell, o proteină sintetizată de organismul uman într-un context inflamator ar putea juca un rol important în formele grave ale maladiei COVID-19, iar monitorizarea ei de către medici s-ar putea dovedi utilă pentru a se evita agravarea bolii.
Potrivit autorului principal al studiului, cercetătorul în imunologie Aymeric Silvin, a fost detectată „o concentraţie foarte ridicată” – de 100 până la 1000 de ori mai mare decât cea normală – a acestei proteine, calprotectină, la pacienţii afectaţi de o formă severă de COVID-19.
„Rezultatele noastre sugerează că proteina calprotectină ar putea fi vinovată de agravarea COVID-19”, spune Silvin.
„Furtuna de citokine” este o reacţie inflamatorie necontrolată şi excesivă, observată în cazul formelor grave de COVID-19.
„Creşterea puternică a concentraţiei de calprotectină în sânge ar putea să se producă înainte de furtuna de citokine asociată cu evoluţia inflamatorie a pacienţilor care dezvoltă o formă severă”, a continuat Aymeric Silvin.
Descoperirea arată că astfel ar putea fi astfel identificaţi pacienţii care riscă să dezvolte o formă severă a bolii prin testarea concentraţiei de calprotectină din sângele lor.
Dintre cei care au fost inițial asimptomatici, aproximativ 30% din total, 89 nu au dezvoltat simptome deloc, arată un alt studiu.
Toate probele au fost prelevate la intervale regulate, după a 8-a zi de izolare, și au returnat valori comparabile ale materialului genetic al virusului din căile aeriene superioare și inferioare.
Perioada mediană necesară pentru ca pacienții să revină la testele negative a fost marginal mai mică pentru pacienții asimptomatici, comparativ cu simptomaticele: 17 și, respectiv, 19,5 zile.
Autorii au scris că descoperirile lor „oferă plauzibilitate biologică” la rapoartele de transmitere asimptomatice. Dar au adăugat că studiul lor a analizat doar cantitatea de material genetic viral prezent și nu a încercat să urmărească subiecții pentru a vedea dacă asta se traduce prin răspândirea virusului infecțios.