Studiu olandez: Portretul robot al coruptului român – Bărbat, licențiat, care nu recunoaște faptele la proces

Specialiștii olandezi au realizat un studiu la comanda Ministerului Justiției (MJ) care și-a dorit să afle care este portretul coruptului român.

Grupul țintă al olandezilor a constat în ianuarie 2014 în 212 respondenți aflați în penitenciare și alți 988 sub supravegherea serviciului de probațiune.

Chestionarul a fost completat de 315 infractori condamnați, dintre care 81% ispășeau o pedeapsă cu închisoarea, iar 19% se aflau în probațiune. Majoritatea erau condamnați pentru trafic de influență (29,8%), alte infracțiuni (27%) și luare de mită (24,8%).

Rolul pe care respondenții au declarat că l-au avut în cadrul infracțiunii a fost pasiv, în procent de 54,6% și mulți dintre ei erau condamnați la 2-5 ani de închisoare. Persoanele chestionate erau bărbați (87%), cu vârsta cuprinsă între 41 – 50 de ani (37,5%), ortodocși (91,4%), căsătoriți (67,3%), licențiați (61,6%). Înainte de a fi condamnați, 48,9% dintre respondenți beneficiau de salariu și lucrau în sectorul privat (37,1%) sau administrația locală (23,8%).

Astfel, potrivit studiului, un corupt român este, în general, bărbat, are peste 40 de ani, este căsătorit, licențiat. Acesta este condamnat pentru prima oară, primind o pedeapsă cuprinsă între 4 și 10 ani și nu a recunoscut fapta la proces.

În ceea ce privește motivele pentru care comitele faptele de corupție, studiul informează că majoritatea celor intervievați susțineau că nu au făcut nimic greșit, așadar nu puteau oferi o motivație pentru faptele lor. Totuși, la finalul interviurior aceștia recunoșteau comportamentul avut ca îndreptășit pentru condamnare, dar nu erau de acord cu eticherea acțiunilor întreprinse ca fiind corupție.

Alte motivații variau de la „întregul sistem încurajează corupția”, „există corupție mai mare la nivel mai înalt”, „corupția este o practică”, „toată lumea face acest lucru așa că nu puteam fi eu diferit”, până la „când șeful îți spune să faci ceva, faci lucrul respectiv” sau „în caz contrar mi-aș fi pierdut locul de muncă”, conform studiului.

Reprezentanții Ministerului Justiției susțin că au dorit să înțeleagă mai bine cauzele corupției, dar și consecințele din punct de vedere personal și profesionale ale condamnărilor pentru acest gen de fapte.