Cei care se duc cu găinile la culcare și se trezesc tot cu ele, în zori, trebuie să le fie recunoscători strămoșilor noștri din Neanderthal, relevă un studiu realizat de Universitatea din California, relatează The Guardian.
Studiul dezvăluie că cei pe care îi numesc ”ciocârlii”- care, spre deosebire de ”bufnițe”, preferă orele de zi celor de noapte – au moștenit trăsături genetice de la rudele considerate mai primitive ale speciei noastre – Homo Sapiens.
Homo Sapiens s-a dezvoltat în Africa de Est între 300.000 și 100.000 de ani în urmă. În urmă cu a 70.000, valuri succesive ale strămoșilor speciei noastre au migrat din Africa pe continentul eurasiatic, unde au întâlnit specia Omului de Neanderthal, un hominid înrudit, care se aclimatizase deja la viața dintr-o zonă mai rece a planetei, trăind acolo de mii de ani.
Deși specia de Neanderthal a dispărut, o situație despre care se spune că Homo Sapiens n-ar fi nevinovat, timp îndelungat cele două specii au coexistat în Europa și Asia, iar prin încrucișarea lor au creat hibrizi. Din acest motiv, în genele omului modern se regăsește până la 4% din ADN-ul celui din Neanderthal.
”Analizând fragmente de gene provenite de la neanderthalieni din genomul omului modern, am descoperit o tendință surprinzătoare – și anume că moștenirea genetică neanderthaliană afectează genele care guvernează ritmurile circadiene, crescând aptitudinea de a fi o persoană matinală”, a declarat profesorul John Capra, epidemiolog la Universitatea din California, San Francisco, conducătorul studiului.
În cercetarea lor, echipa de studiu din California a utilizat pentru comparație datele oferite de UK Biobank, o bază de date biologice care conține informații genetice provenind de la o jumătate de milion de persoane.
Profesorul Capra speculează că omul modern a păstrat în genetica lui fragmente de ADN provenite de la neanderthalieni pentru că i-au ajutat strămoșii să se adapteze la viața în emisfera nordică, la latitudini mai mari decât cele în care s-a dezvoltat Homo Sapiens, în Africa.
”Pentru specia umanoidă care a evoluat în Africa tropicală, ziua medie măsura 12 ore, dar pe măsură ce migrația lor mergea mai mult spre nord, cu atât zilele deveneau mai scurte, reducând, în consecință, timpul în care puteau încerca să facă rost de hrană. Așadar, era logic ca Neanderthalienii, și Homo Sapiens cu care s-au amestecat, să înceapă să vâneze imediat ce răsărea soarele”, a comentat profesorul Mark Maslin de la University College London.
Pe lângă deja menționatele categorii de ”ciocârlii” și ”bufnițe”, unii ar putea fi tentați să spună că cei care se trezesc dimineața devreme sunt Neanderthalienii, iar cei care preferă să stea treji până târziu în noapte sunt Sapiens.
Realizatorii studiului atrag atenția asupra faptullui că o persoană are obiceiuri mai matinale nu neapărat din cauza prezenței genelor neanderthaliene, existând sute de alte gene care influențează ritmul circadian, ora de somn sau cea la care ne trezim. În plus sunt o mulțime de alți factori care influențează aceste elemente, de mediu sau culturale. Una peste alta, impactul genelor neanderthaliene este unul destul de limitat.