Strategiile Kremlinului nu mai funcționează: Motivul pentru care tentativa Moscovei de a conduce lumea cu ajutorul fricii a eșuat

În multe dintre acțiunile sale, conducerea rusă mizează pe insuflarea fricii. Recent, pe frontul extern și intern, această abordare a dus la rezultate fundamental diferite. Societatea ucraineană, în conformitate cu planurile Kremlinului, trebuia să se teamă de o invazie masivă și de capitulare fără rezistență, dar nu i-a fost frică și nu a renunțat.

Putin se aștepta la un succes rapid

Europenii ar fi trebuit să se teamă de oprirea gazelor, să vină la conducerea Federației Ruse și să ridice sancțiunile în schimbul reluării livrărilor. Nici asta nu s-a întâmplat. O altă încercare de a speria pe toată lumea a fost atunci când Kremlinul a venit cu amenințări de a folosi arme nucleare. Dar nici măcar ei nu au avut un efect decisiv asupra cursului războiului. Maxim Trudolyubov, jurnalistul de la Meduza, arată că Kremlinul a reușit să obțină succese incontestabile prin presiuni și amenințări doar într-o singură direcție – în interiorul țării.

La începutul războiului, președintele Putin și consilierii săi se așteptau la un succes rapid cu forțele mici și nu au inclus rezistența din partea Ucrainei în planurile lor. Societatea ucraineană, și mai ales autoritățile de la Kiev ar fi trebuit să se sperie de acumularea de trupe în apropierea granițelor țării, iar mai târziu însăși invazia, lansată din mai multe direcții deodată.

Economic - 28 mar, 23:30

Criza de ouă doboară Statele Unite. Administrația Trump apelează la ajutor european

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Ukraine.ua (@ukraine.ua)

Experții militari au explicat în repetate rânduri că armata rusă nu avea suficiente forțe pentru a captura și deține teritoriul ucrainean. Acum există nu numai presupuneri, ci și fapte care demonstrează că partea rusă nu a planificat un război lung.

Victoria planificată trebuia să fie „morală”, adică câștigată nu prin forță, ci prin demonstrarea ei. Putin s-a bazat pe distrugerea materială, pe uzură. Potrivit ONU, numărul victimelor civile a ajuns la 18.000, iar până la 50% din infrastructura energetică a fost distrusă sau avariată. Până la 40% din populația totală are nevoie de asistență umanitară. Potrivit Școlii de Economie din Kiev, până la 40% din toate clădirile rezidențiale din țară sunt distruse sau deteriorate.

Anul trecut a arătat cât de mult din relațiile Rusiei cu lumea s-au bazat pe capacitatea de a face o impresie puternică. Potențialul țării era de așa natură încât a forțat să fie luată în considerare și chiar să mizeze pe el cel puțin în chestiuni de securitate și energie. Datorită acestei percepții, Rusia deținea un capital de putere netestată, dar așteptată. Acesta este genul de putere care este cu adevărat eficientă doar atâta timp cât nu este supusă testării realității.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Ukraine.ua (@ukraine.ua)

Pragmatismul  european

Kremlinul s-a bazat, de asemenea, pe intimidare în războiul său energetic cu Europa. Europenii ar fi trebuit să se teamă de oprirea gazelor, să-și recunoască dependența și să ceară returnarea proviziilor. La sfârșitul lunii septembrie, livrările prin gazoductul Nord Stream 1 – până la momentul respectiv reduse brusc – s-au oprit complet ca urmare a exploziei unei conducte. Kremlinul dă vina pe britanici și americani pentru daune, iar americanii dau vina pe Kremlin. Oficialii europeni au vorbit despre un posibil „sabotaj”, arătând tacit spre Rusia însăși. Niciuna dintre versiuni nu a fost încă dovedită.

Într-un fel sau altul, exportul de gaze rusești în primul an de război a scăzut cu 45%, iar în direcția europeană cu mult mai semnificativ 88%. În același timp, Europa nu a înghețat, ci a reușit să înlocuiască o parte din gazul conductei cu gaz lichefiat în timp record și să obțină o utilizare mai eficientă a ceea ce era deja stocat. În plus, Germania și-a achiziționat rapid propriul terminal de recepție a gazului lichefiat – în Wilhelmshaven – și a început deja să funcționeze. Înainte de război, în Germania nu exista niciun terminal, deoarece politicienii și industriașii germani timp de decenii au plecat de la fiabilitatea pe termen lung a aprovizionării din Rusia.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Ukraine.ua (@ukraine.ua)

Americanii, „enervant” de calmi

Factorul fricii trebuia să funcționeze după amenințările Rusiei de a folosi arme nucleare. Multe declarații colorate și nu atât de colorate pe această temă pot fi rezumate după cum urmează: pe de o parte, în conformitate cu doctrina sa militară, Rusia poate folosi arme nucleare doar ca răspuns la agresiune și o amenințare la adresa însăși existenței statului; pe de altă parte, Rusia încă o poate face prima. La o întâlnire cu membrii Consiliului pentru Drepturile Omului, Putin a declarat în esență că Rusia însăși ar putea fi sursa amenințării nucleare în creștere.

Rusia nu se află în situația în care se aflau Statele Unite când au folosit arme nucleare împotriva Japoniei în 1945. Japonia, țara agresoare, pierdea războiul, iar Statele Unite erau unul dintre liderii coaliției victorioase anti-Hitler. Documentele publicate ulterior au arătat că bombele detonate peste Hiroshima și Nagasaki au avut un impact minim asupra rezultatului războiului și au fost mai mult o demonstrație de forță care a dus la moartea a peste 200.000 de civili.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Ukraine.ua (@ukraine.ua)

Situația actuală nu seamănă cu confruntările nucleare din Războiul Rece. „Duelurile de nervi” din 1962 în timpul Crizei rachetelor din Cuba și din 1983 în timpul exercițiului Able Archer 83 au fost generate de opacitatea acțiunilor părților și de temerile legate de posibile schimbări în paritatea nucleară între cele două superputeri. Atât în ​​primul, cât și în al doilea caz, ambele părți s-au temut că inamicul va obține un avantaj periculos sau chiar va începe un război „final”. În 1962, conducerea americană a bănuit că URSS pregătea un atac nuclear asupra Americii din Cuba. În 1983, partea sovietică se aștepta ca puterile occidentale, sub pretextul unor exerciții, să pregătească un atac nuclear asupra URSS de pe teritoriul Europei de Vest.

Acum, datorită dezvoltării tehnologiilor, inclusiv a informațiilor, toate deciziile și mișcările trupelor sunt transparente. Dorința de a manipula temerile din trecut este atât de transparentă aici încât provoacă mai puțină uimire decât în ​​situațiile anterioare. Kremlinul nu a reușit să paralizeze adversarii occidentali, relatează meduza.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Ukraine.ua (@ukraine.ua)