Străinii, obligați să treacă un test de limbă pentru obținerea permisului de muncă

În ultimii ani, numeroase state europene au impus  anumite cerinţe străinilor care vor să lucreze în ţară, precum promovarea unui test de limbă pentru obţinerea permisului de muncă.

Washington Post relatează cazul Svetlanei Cojocaru, cetăţean al Republicii Moldova, actual rezident în Italia, care timp de şapte ani a lucrat ca bonă sau îngrijitoare, şi căreia i se cere promovarea unui test de limbă italiană, pentru a i se permite să lucreze în continuare.

 „Mă simt ca un oaspete”, a declarat Svetlana după ce a susţinut testul, prin care candidatul demonstrează nivelul de stăpânire a limbii și care este o condiţie obligatorie pentru obţinerea dreptului de rezidenţă.  Candifatul trebuie să-şi dovedească abilităţile lingvistice redactând o scrisoare şi răspunzând unei oferte de angajare.

Exemplul oferit de Washington Post este cel mai recent dintr-o serie de acte iniţiate de ţările din vestul Europei, ce încearcă să limiteze fenomenul imigrării, cerând astfel competenţe lingvisitice în schimbul permisului de muncă.

Apărute în urmă cu câţiva ani şi promovate ca mijloace ale integrării europene, aceste cerinţe reflectă una dintre temerile statelor europene, şi anume aceea că străinii vor dilua „identitatea naţională”, sau mai mult, cum este cazul Marii Britanii, că aceştia reprezintă o ameninţare teroristă.

Susţinătorii drepturilor imigranţilor afirmă, însă, că aceste cerinţe pot cu uşurinţă conduce la acte de discriminare, dat fiind contextul crizei economice şi dificultăţii cu care rezidenţii nativi îşi pot găsi slujbe.

Dacă situaţia din Italia a fost caracterizată de cei examinaţi ca „blândă”, Austria impune condiţii mai severe.

Dacă în urma celor cinci ani de rezidenţă provizorie imigranţii nu dovedesc cunoştinţe lingvistice de bază, ei pot fi amendaţi sau chiar li se poate suspenda dreptul la reşedinţă.

 „Limba germană începe să fie folosită din ce în ce mai des ca instrument al marginalizării”, spune Alev Korun, membră de origine turcă a Verzilor, partid de opoziţie austriac.

Mai mult, guvernul austriac cere ca limba germană să fie învăţată înainte ca imigranţi să intre în ţară.

Liderul Ligii Nordului, Umberto Bossi, este unul dintre cei mai puternici opozanţi ai fenomenului imigraţionist, discursul său căpătând deseori note rasiste.

Într-o declaraţie mai veche, Bossi s-a referit la imigranţi cu termenul de „bingo-bongo” şi a propus ca bărcile ce aduc în condiţii ilegale imigranţi să fie scufundate înainte de a atinge ţărmul Italiei.