Specialistă în spațiul ex-sovietic: Anumiți actori politici de la Chișinău au intenționat să promoveze adoptarea limbii ruse ca limba a doua de stat în Republica Moldova (VIDEO)
Anumiți actori politici de la Chișinău au intenționat să promoveze adoptarea limbii ruse ca limba a doua de stat în Republica Moldova, a declarat Angela Grămadă, specialistă în spațiul ex-sovietic, miercuri, la Știrile B1 TV prezentate de Aneta Sângeorzan, în contextul în care președinta Maia Sandu a promulgat legea care confirmă că limba de stat de pe malul estic al Prutului este româna.
Angela Grămadă, pe B1 TV, despre recunoașterea limbii române ca limbă de stat a Republicii Moldova
Întrebată despre decizia Maiei Sandu de a promulga mult așteptata lege, specialista în spațiul ex-sovietic a explicat: „Nu legea este controversată, ci comportamentul anumitor actori politici de la Chișinău este controversat, mai ales că aceștia intenționau, nu neapărat acum, nu neapărat ieri, dar au intenționat să promoveze adoptarea limbii ruse ca limba a doua de stat în Republica Moldova”.
„Ceea ce vedem acum este doar o finalizare a acelei decizii pe care Curtea Constituțională (a Republicii Moldova, n.r.) a adoptat-o în anul 2013, iar deputații parlamentului actual de la Chișinău nu au făcut altceva decât să îndrepte anumite erori, inclusiv legislative, pe care cei care au existat înaintea lor în aceleași funcții nu au avut curajul să o facă, din simplul motiv că s-ar putea să piardă o parte din susținerea alegătorilor anumitor etnii, altele decât cea majoritară din Republica Moldova”, a adăugat Angela Grămadă.
Întrebată dacă momentul promulgării a fost ales întâmplător, ea a afirmat: „Putem să încercăm și să explicăm că, într-adevăr, momentul nu este unul întâmplător și să susținem că poate să fie și un pas făcut în context electoral, dar trebuie să amintim telespectatorilor dumneavoastră că astfel de încercări au mai existat și anterior, inclusiv de un partid care acum nu mai este în Parlamentul Republicii Moldova, doar că de fiecare dată, deși proiectul normativ era depus în comisiile de specialitate în cadrul parlamentului, niciodată acei autori sau fracțiunea parlamentară pe care o reprezentau nu au mers mai departe să genereze o dezbatere publică în care să obțină și susținerea publicului larg, dar și să obțină sau să încerce măcar să obțină susținerea partidelor de opoziție”.
„De această dată, eu consider că a fost, într-adevăr, un moment oportun, din simplul motiv că a existat acea majoritate guvernamentală. Faptul că acești deputați pe care îi avem acum, din fracțiunea principală din Parlamentul Republicii Moldova, au reușit, fără să genereze prea multă isterie în rândul anumitor forțe politice sau în rândul anumitor reprezentanți ai unor grupuri sociale, este într-adevăr de apreciat”, a mai spus Angela Grămadă.