Soarta lui Netanyahu, în mâinile unei românce: Iulia Motoc va prezida completul care se va pronunţa asupra mandatului de arestare

Un complet de trei judecători ai Curţii Penale Internaţionale (CPI) urmează să se pronunţe asupra cererii formulate de procurorul-şef al acestei instanţe de emitere a unor mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a trei lideri principali ai Hamas.

Solicitarea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară. Camera va fi compusă din trei magistrați: Iulia Motoc din România, judecătorul mexican Maria del Socorro Flores Liera și judecătorul Reine Alapini-Gansou din Benin, potrivit Reuters.

Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă emit mandate de arestare.

Dacă judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” să creadă că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, ei vor emite un mandat de arestare. Mandatul trebuie să numească persoana, infracțiunile specifice pentru care se solicită arestarea și o declarație de fapte despre care se presupune că ar constitui acele infracțiuni.

Judecătorii pot modifica cererile de mandat de arestare și pot acorda doar o parte din ceea ce caută procurorul.

Liderii israelieni și Hamas au respins acuzațiile de comitere a crimelor de război, iar reprezentanții ambelor părți au criticat decizia lui Khan.

Statutul fondator de la Roma al CPI, combinat cu jurisprudența din cazurile anterioare care implică mandate de arestare împotriva șefilor de stat în exercițiu, obligă toate cele 124 de state semnatare ale CPI să aresteze și să predea orice persoană supusă unui mandat de arestare al CPI dacă pun piciorul pe teritoriul lor.

Regulile instanței permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluție care ar întrerupe sau amâna o anchetă sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a o reînnoi pe termen nelimitat.

În cazurile trecute în care un stat și-a ignorat obligația de a aresta o persoană care se confruntă cu un mandat, acesta a primit cel mult o palmă procedurală.

Israelul sau autoritățile palestiniene ar putea, de asemenea, să solicite în mod oficial biroului procurorului să amâne cazul, deoarece ei înșiși investighează sau pun în judecată aceleași persoane pentru aceleași presupuse acte criminale.

Apoi, procurorul ar trebui să întrerupă cazul și să examineze dacă statul care a solicitat amânarea efectuează într-adevăr o investigație reală. În cazul în care procurorul consideră că anchetele naționale nu sunt suficiente, el poate solicita judecătorilor redeschiderea anchetei.

Nu există restricții pentru liderii politici, parlamentari sau diplomați să se întâlnească cu persoane cu un mandat de arestare împotriva lor. Din punct de vedere politic, însă, optica acestui lucru poate fi proastă.