Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că Serbia nu mai are niciun motiv să aibă încredere în NATO și în misiunea KFOR, forța militară condusă de Alianță pentru a menține pacea în Kosovo, vineri, într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, relatează Tanjug.
Declarația liderului sârb vine în contextul în care, susține acesta, tot ceea ce au afirmat cele două organisme despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliției din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat.
Întâlnirea dintre cei doi, la care a participat și premierul sârb Ana Brnabic, a avut loc după ce trupele ROSU au arestat trei bărbați sârbi, în nordul orașului Kosovska Mitrovica.
Acestea fiind spuse, președintele Vucic a subliniat că Serbia va continua să acționeze într-o manieră serioasă și responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în NATO și KFOR.
De partea cealaltă, ambasadorul rus a afirmat că Moscova urmărește îndeaproape situația din Kosovo și consideră că Serbia va fi capabilă să facă față, în mod responsabil, provocărilor și amenințărilor cu folosirea forței.
Cei trei sârbi din Kosovo au fost arestați vineri dimineață, în nordul orașului divizat Mitrovica, în ancheta privind asasinarea politicianului kosovar de origine sârbă Oliver Ivanovici, care a fost împușcat mortal, pe 16 ianuarie, în fața biroului său, de către agresori necunoscuți.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo.
Oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.