Secretul cântecului balenelor, descoperit de cercetători în laringele lor 

O echipă internaţională de cercetători a combinat experimente pe laringele a trei specii de balene cu modele anatomice şi informatice, informează Yahoo News.

Primii marinari care au experimentat ceea ce numim ”cântecul balenelor” le-au atribuit iniţial unor creaturi mitice sau imaginaţiei lor, pe fondul consumului de alcool.

Abia după utilizarea mijloacelor de detecție a submarinelor, în cel de-al Doilea Război Mondial, biologii au înțeles că sunetele existau și erau erau produse de balene.

Cum produceau sunete strămoșii balenelor

În urmă cu aproximativ cincizeci de milioane de ani, strămoşii balenelor au fost nevoiţi să-şi adapteze sistemul de comunicare la mediul acvatic, pentru a evita înecul. Odontocetele, – cetacee cu dinţi precum delfinul actual – au dezvoltat un organ nazal care prin care emit sunete.

Cercetătorii au presupus că, la rândul lor, mysticetele sau „adevăratele balene” produc sunete în același mod, dar lucrurile nu stau așa.

Mysticetele produc sunete datorită unui sistem unic localizat în laringe, care funcţionează pe un principiu similar cu cel al mamiferelor terestre, fiind descris de un nou studiu publicat în Nature.

O echipa internaţională condusă de Coen Elemans, de la departamentul de biologie al Universităţii de Sud din Danemarca, a combinat o serie de experimente efectuate pe laringele a trei specii de mysticete (balena cu cocoaşă, balena Minke, balena sei) cu modele anatomice şi informatice.

Cum emit balenele sunetele

Studiul a concluzionat că aceste animale au dezvoltat „structuri laringiene unice pentru producerea sunetului”.

Odata ce plămânii sunt plini de aer, după inhalare şi închiderea valvelor care împiedică pătrunderea apei, balena produce sunetul împingând aerul prin laringe.

Măsurătorile făcute de echipa lui Coen Elemans stabilesc, de asemenea, limite fiziologice ale intervalelor de frecvenţă ale cântecelor, durata acestora şi profunzinea la care balenele le pot emite.

Aceste vocalize ar fi astfel localizate în principal la aceleaşi adâncimi şi frecvenţe ca şi sunetele produse de traficul maritim, perturbând o posibilă comunicare între cetacee.