„Se împuşcau între ei fără probleme“: Aventurile unui ofițer român în Irak şi Afganistan

Publicat: 08 04. 2017, 14:38

Vasile Maier (60 de ani) este primul om din Alba care a lucrat atât pentru NATO, cât şi pentru ONU şi a fost trimis în misiuni din zone fierbinţi ale planetei, precum Kuweit, Irak şi Afganistan. Ofiţerul a avut şansa ca în 1995, după absolvirea Academiei de Înalte Studii Militare din Bucureşti şi a unui curs intensiv de limba engleză, să fie selecţionat pentru o aplicaţie în Germania. Incredibilele aventuri ale ofițerului român le aflăm din Adevărul.

După susţinerea şi trecerea cu brio a unor testări dificile, Vasile Maier a ajuns observator militar ONU în Irak/Kuweit, zonă în care tocmai se terminase războiul. Pericolele încă existau la tot pasul, așă că într-o zi s-a trezit că a intrat cu mașina într-un câmp minat:

„Cele cinci minute pe care le-am făcut cu maşina în acel câmp s-au transformat în două ore în încercarea de a ne întoarce pe urmele roţilor, spre zona sigură“, povesteşte Maier.
Ofițerul spune că fiecare patrulare era periculoasă, dar cu atât mai mult cele în care avea în maşină un coleg american. Aceştia erau vânaţi de insurgenţii irakieni care îi urau cu înverșunare pentru implicarea în războiul dintre Irak şi Kuweit şi îi urmăreau la fiecare pas pentru a se răzbuna.

La doi ani după terminarea misiunii din Kuweit, Vasile Maier a a ajuns prin concurs la Cartierul General NATO de la Bruxelles, iar după terminarea misiunii, în anul 2002, a fost angajat la Bucureşti ca Ofiţer la Statul Major General.

În 2004, Maier a fost selecţionat, tot prin concurs, să plece în Afganistan, pe un post de Consilier Militar ONU. Dacă în Kuweit se vorbea de zeci de morţi în statisticile lunare, în Afganistan, numărul acestora depăşea suta. A fost repartizat în oraşul Mazar-e Sharif, unde avea de îndeplinit misiuni de dezarmare, dezintegrare şi reintegrare, printr-un program ONU, a celor care încă nu renunţaseră la arme.

„Toţi afganii deţineau arme şi se împuşcau între ei fără probleme. Se purtau războaie interne între familiile de acolo. Într-o casă existau în medie 20 de arme, iar misiunea noastră, a celor cu «căşti albastre», era să îi convingem pe cetăţeni şi pe membrii gupărilor militare independente să le predea.“

Vasile Maier povesteşte că fiecare secundă în Afganistan trebuia calculată cu atenţie, deoarece primejdiile erau la tot pasul. „Ştiam permanent unde fugim, unde lăsăm maşina, tot, în caz de urgenţă majoră, de atac. Fără aceste scheme nu se putea. Nu era un minut în care să nu fii vigilent. Nu puteai să te relaxezi, adrenalina era maximă“, spune ofițerul.

După un an petrecut în Afganistan, Vasile Maier s-a întors în ţară, unde şi-a continuat activitatea la Statul Major General, în Bucureşti, în diverse funcţii de conducere. Între 2008 şi 2011 a lucrat ca locţiitor în cadrul Reprezentanţei Militare a României la Cartierul Operaţional NATO, din Belgia-Mons, iar în 2013 s-a pensionat.