ANALIZĂ B1.RO // „Black face” – controversele din spatele ultimelor scandaluri care au distrus imaginea premierului canadian Justin Trudeau / Când este rasism și când devine ipocrizie? (FOTO)
ANALIZĂ B1.RO // Pe fondul impunerii pe scena mondială a „corectitudinii politice”, numeroși politicieni, și nu numai, au căzut victime ale scandalurilor legate de acțiuni și declarații făcute în trecut, dar care au revenit în atenția publică pentru a îi bântui sau a le distruge carierele.
Justin Trudeau, scandal uriaș de rasism
Ultimul astfel de caz este cel al premierului canadian Justin Trudeau. Un simbol al progresismului și un idol al schimbărilor politice la început de mandat în fruntea executivului de la Ottawa, acesta riscă acum să își încheie întreaga carieră exact pe acuzații de rasism.
Mai exact, pe 18 septembrie, presa a publicat o imagine în care Justin Trudeau apare vopsit negru pe față. Imediat, în mediul online s-a declanșat o avalanșă fiind postate numeroase imagini în care premierul canadian apare cu față înnegrită. În total, au fost verificate cel puțin 3 imagini și un clip video în care Justin Trudeau apare în această postură considerată rasistă.
Prima imagine, publicată de revista Time, este din 2001 când Trudeau purta o mască maronie, ca parte a unui costum ce îl înfățișa pe Aladin, eroul din „O mie și una de nopți.” De asemenea, liderul canadian poartă turban și robă și are gâtul și mâinile întunecate. Deși nu era singura persoană costumată din imagine, Trudeau este singurul vopsit pe mâini și față.
Această imagine a provenit din anuarul școlii West Point Gray Academy din Vancouver și a fost livrată presei de către Michael Adamson, un om de afaceri din Vancouver, care face parte din comunitatea West Point Grey Academy. Acesta a susținut că nu urmărește niciun interes politic prin distribuirea acestei imagini către presă ci doar a simțit nevoia ca aceasta să fie văzută de către toată lumea.
Ajuns în mijlocul acestei controverse cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative în care se luptă la muchie cu conservatorii pentru a obține un nou mandat, Justin Trudeau a recunoscut că „a făcut o greșeală” atunci când s-a deghizat pentru petrecerea cu tema „Arabian Nights,” desfășurată în urmă cu 18 ani la școala privată din Vancouver unde era profesor.
„Evident că regret că am făcut acel lucru, chiar îmi pare rău că am făcut-o. (…) Îmi asum responsabilitatea pentru decizia mea de a face asta. Ar fi trebuit să știu mai bine.”, a răspuns Justin Trudeau, pus în fața acestui scandal uriaș.
Acesta a admis și faptul că această imagine este una care poate fi considerată rasistă.
„Da, a fost. Nu am considerat-o rasistă la vremea respectivă, dar acum știm mai bine.”, a arătat premierul canadian.
De la campion al progresismului, la un personaj acuzat derasism
Pus în fața solicitărilor de a demisiona din fruntea Guvernului ca urmare a acestor scandaluri, Justin Trudeau a replicat doar că tot acest scandal „necesită conversații importante.”
Pe lângă fotografia din anuarul școlar, Trudeau a dezvăluit reporterilor că a participat la un moment dat la o piesă de teatru în liceu „purtând machiaj,” fără însă să elaboreze. La scurt timp după declarația sa, fotografia respectivă – care îl înfățișează pe actualul lider liberal tânăr, purtând machiaj de culoare închisă și o perucă neagră, în timp ce cantă „Day-O,” un cunoscut cântec folk jamaican, făcut celebru de Harry Belafonte – a fost și ea publicată.
Ulterior, joi dimineața, Global News a difuzat un videoclip care pare să îl arate pe Trudeau având pe față machiaj de culoare întunecată, în timp ce scoate limba la camera, se strâmbă și își ridică mâinile în aer. De asemenea, brațele și picioarele lui Trudeau, care poartă un tricou alb și o pereche de jeanși, sunt acoperite și ele de machiaj de culoare neagră. Un oficial liberal a confirmat că Trudeau este cel care apare în videoclip, dar nu a oferit amănunte.
Această avalanșă a mutat însă opinia publică de la „un incident izoltat” la a se spune despre Justin Trudeau că rasismul făcea parte din atitudinea lui normală ca om cu o tinerețe plină de obiceiuri considerate „îngrijorătoare”.
Iar Justin Trudeau a trecut de la imaginea din 2015 de un campion al justiției sociale, incluziunii și diversității la o imagine de rasist care dezbină societatea în funcție de rasă. Mai mult, Canada fiind în plină campanie electorală, Justin Trudeau a fost acuzat de ipocrizie, populism, demagogie și că în ciuda mesajului afișat de fiecare dată nu a făcut nimic pentru a repara inechitățile din societate.
Scandalul pică și mai prost având în vedere că reconcilierea canadienilor cu populațiile autohtone a fost, alături de transparență și egalitatea între femei și bărbați, unul dintre obiectivele cu care liberalii lui Trudeau au câștigat alegerile din 2015.
„Ceea ce au văzut canadienii în această seară este cineva cu o lipsă totală de judecată și integritate și cineva care nu este potrivit să guverneze această țară”, a atacat rapid liderul conservatorilor canadieni, Andrew Scheer, care se luptă cu Trudeau pentru următorul mandat de premier.
”Cine este adevăratul domn Trudeau? Este cel din spatele ușilor închise, atunci când camerele de vederi sunt oprite pentru ca nimeni să nu îl vadă? Este acela adevăratul domn Trudeau? Pentru că, din ce în ce mai mult”, a atacat și liderul Noilor Democrați.
De asemenea, Consiliul Național al Musulmanilor canadieni a declarat că gestul lui Trudeau de a purta machiaj de culoare a fost un act „reprobabil” care ”readuce din nou în față o istorie a rasismului, a sclaviei și a unei mitologii orientaliste care este inacceptabilă.”
Istoria scandalurilor privind ”Black Face”
„Black Face” este considerată drept o formă de machiaj utilizată în lumea artistică pentru a caricaturiza persoanele de culoare. Obiceiul a fost folosit frecvent în secolul XIX și a dus la propagarea de numeroase stereotipuri rasiale.
Începând din secolul XXI, în special în Statele Unite, această practică a devenit una considerată drept ofensatoare și lipsită de respect. Mai mult, acest lucru a dus la o serie de scandaluri uriașe în plan politic în lumea occidentală.
De exemplu, Opera Metropolitană din New York a folosit această practică pentru celebra piesă Otello până în 2015 când a renunțat pe fondul evoluțiilor din societate, chiar dacă unii spuneau că folosirea de machiaje întunecate nu se califică drept „blackface”.
Începutul anului a dus la un scandal uriaș în Statele Unite după ce guvernatorul statului Virginia, Ralph Northam, a apărut într-o imagine în care o persoană are fața vopsită în negru, iar cealalta este îmbrăcată într-un costum Ku Klux Klan. Acesta și-a cerut scuze pentru această ipostază care a apărut în 1984, dar cariera politică i-a fost compromisă.
Imediat și procurorul general al statului Virginia, Mark Herring, a admis că a apărut cu un machaj de acest tip la o petrecere universitară din 1980.
Acest scandal avea să se extindă și să cuprină numeroși politicieni, în special cei vechi, care au apărut în astfel de ipostaze în trecut când practică nu genera controverse atât de puternice.
Chiar Canada lui Trudeau a fost martoră în 2018 a unui scandal uriaș după ce unul din cei mai apreciați comedianți ai țării, Mariana Mazza, a postat pe Facebook, de Ziua Internațională a Femeii, o imagine în care este încojurată de persoane care reprezintă 8 grupuri etnice diferite, printre care și o femeie ce purta perucă și machiaj pentru a se prezenta drept persoană de culoare.
Această imagine a fost percepută extrem de negativă, iar comediantul a primit o serie de mesaje de critică, prin care și amenințări cu moartea, fiind nevoită să își ceară scuze public față de toți cei care s-au simțit ofensați, afirmând că a dorit doar „naiv să își exprime sprijinul pentru toate comunitățile”.
Când se termină rasismul și începe ipocrizia
Amploarea acestor scandaluri de rasism, la fel ca și în trendului „metoo”, a lansat numeroase întrebări privind momentul în care controversele depășesc măsură și devin doar vendette folosite împotriva unui personaj.
Acest fapt trebuie luat în considerare mai ales având în vedere că numeroase din imaginile în care politicieni sau figuri publice au fost făcute într-o epocă în care practica nu era considerată drept una discriminatorie ci doar simplu un gest artistic sau umoristic.
De asemenea, imaginile fiind făcute în urma cu decenii ridică întrebari despre cât de mult mai ilustrează acestea caracterul unei persoane deja consacrate în spațiul public care a avut ocazia să demonstreze în ani de activitate.
Dar, mai grav decât toate acestea, reprezintă riscul de folosire a tehnologie pentru a pune în scenă special o campanie de distrugere a imaginii publice a unui personaj. Spre deosebire de scandalurile de corupție sau alte probleme penale care sunt tranșate la final de un judecător, astfel de scandaluri de imagine produc efecte distrugătoare care, în marea majoritate a cazurilor, nu mai pot fi repare indiferent de adevărul care este demonstrat în final.