„Să nu politizăm sursa virusului”, susține șeful OMS, chiar când Beijingul încearcă să rescrie istoria COVID-19 / Ghebreyesus a lăudat și apărat de mai multe ori China, văzută vinovată pentru declanșarea crizei

Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a cerut, luni, tuturor statelor să nu politizeze demersul de căutare a originii coronavirusului, deoarece ar crea bariere în calea aflării adevărului. Nu e prima dată când Ghebreyesus lansează un astfel de apel, care pare că vine în sprijinul Chinei. De altfel, la începutul pandemiei, el a lăudat regimul de la Beijing pentru măsurile luate. Deloc o coincidență, Tedros Adhanom Ghebreyesus a ajuns la conducerea OMS chiar cu ajutorul Chinei. În paralel, regimul comunist de la Beijing încearcă să rescrie istoria pandemiei, inclusiv dând vina pe alte state.

Șeful OMS cere statelor să nu politizeze pandemia de coronavirus

Luni, directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut statelor lumii să nu politizeze demersurile de a afla originea SARS-CoV-2, căci pot periclita acest efort.

„Trebuie să aflăm originea virusului pentru că ne ajută să prevenim viitoare focare. Nu e nimic de ascuns. Vrem să ştim originea şi atât”, a declarat Ghebreyesus.

În aprilie, după ce președintele american Donald Trump a acuzat OMS că „a dat-o-n bară” în gestionarea pandemiei, manifestând o prea mare apropiere de China, Ghebreyesus a lansat un apel similar: „Să nu politizăm virusul! Sfatul meu (constă în) trei lucruri: vă rog, unitate la nivel naţional, fără folosirea COVID în scopuri politice. În al doilea rând, solidaritate onestă la nivel global și leadership onest din partea SUA şi China”. Ulterior, Trump avea să retragă SUA din OMS fix din cauza modului în care organizația a înțeles să reacționeze în timpul crizei sanitare globale.

China încearcă să rescrie istoria pandemiei de coronavirus

Între timp, la aproape un an de când medicii au identificat primul caz de coronavirus în orașul chinez Wuhan, China încearcă să lanseze o campanie care să pună sub semnul întrebării originile virusului.

În ultimele săptămâni, presa de stat chineză a început să prezinte intens exemple de cazuri în care coronavirusul ar fi fost descoperit pe pachete de mâncare congelată aduse din import și „cercetări” asupra unor posibile cazuri de infectare descoperite în afara granițelor Chinei înainte de decembrie 2019.

Într-o postare pe Facebook, „Cotidianul Poporului”, publicația oficială a statului chinez, a transmis că „toate dovezile existente sugerează că noul coronavirus nu a pornit din Wuhan. Acolo a fost detectat pentru prima oară, însă originea sa nu a fost acolo”.

Recent, China a acuzat Italia pentru declanșarea pandemiei, susținând că fix un studiu al italienilor demonstrează acest lucru. În iulie, China dădea vina pe Spania. Se întâmpla chiar în perioada în care a scăpat în presă un raport al Uniunii Europene ce acuza China că pompează știri false în online pentru a da vina pe altcineva pentru izbucnirea pandemiei.

În luna mai, Liu Xiaoming, ambasadorul Chinei în Marea Britanie, a susținut că țara sa este „o victimă” a pandemiei de coronavirus, dar și a unei campanii de dezinformare. El a negat categoric că aceasta ar avea vreo vină.

Acuzațiile aduse Chinei de la izbucnirea pandemiei

Încă din primăvară, presa internațională a prezentat mai multe dovezi care demonstrau că autoritățile chineze au știut mai multe zile că virusul se transmite de la om la om, dar nu au comunicat acest lucru. S-a pierdut astfel timp important în care statele puteau lua măsuri de prevenție. Și chiar în acest timp, China a avut grijă să-și facă stocuri de aparatură și echipamente.

Un raport publicat în luna aprilie de Associated Press a arătat că, vreme de șase zile, la mijlocul lunii ianuarie, China a știut că noul coronavirus s-ar putea transforma într-o pandemie, dar public a susținut că nu există motive de îngrijorare.

De fapt, încă din 6 decembrie medicii din Wuhan au început să-și pună problema că virusul s-ar putea transmite de la om la om. Poate cel mai cunoscut dintre ei a fost Li Wenliang, care a început să facă schimb de date cu ai săi colegi. El a fost forțat să declare că mințise până atunci și a fost apoi redus la tăcere de poliția din Wuhan. A murit apoi de coronavirus, fapt ce a declanșat un val de furie fără precedent la adresa autorităților chineze și a cenzurii de stat.

Liderul OMS a lăudat constant China pentru eforturile sale în lupta cu pandemia. Ghebreyesus a ajuns în fruntea organizației chiar cu sprijinul Chinei

Oficialul OMS a lăudat constant China pentru acțiunile sale în raport cu epidemia de COVID-19. Pe 28 ianuarie, Tedros Adhanom Ghebreyesus s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care a lăudat guvernul chinez pentru „măsurile eficiente și la timp luate în gestionarea epidemiei”. El a spus că Beijingul „chiar a ajutat la prevenirea răspândirii bolii în alte state”.

Ghebreyesus a decretat urgență medicală globală abia pe 30 ianuarie. A ținut atunci să precizeze că gestul „nu este un vot de neîncredere dat Chinei, ba dimpotrivă. OMS continuă să aibă încredere în capacitatea Chinei de a ține sub control epidemia”. La acea vreme, COVID-19 ajunsese deja în 18 țări și omorâse sute de oameni.

Când 22 de țări, precum SUA sau India, au interzis zborurile din China, Tedros a sărit în apărarea ei: „astfel de restricții pot alimenta teama și stigmatul”.

Pe 11 martie, Ghebreyesus a decretat că răspândirea coronavirusului este o pandemie. Se întâmpla la șase săptămâni după ce susținuse că „măsurile Chinei nu protejează doar oamenii săi, ci pe toți de pe întreaga planetă”.

„Ca să fiu clar: noi murim pentru că viețile noastre au fost subordonate obsesiilor politice ale Partidului Comunist Chinez”, scria Kapil Komireddi, în aprilie, într-un articol pentru The Critic. Acesta a amintit că Tedros Adhanom Ghebreyesus nu ar fi ajuns în fruntea Organizației Mondiale a Sănătății fără susținerea Chinei.