Rusia exercită noi presiuni la granița cu Ucraina: 3.000 de militari au iniţiat exerciţii cu muniţie reală și tancuri
Rusia a organizat marți exerciții cu trupe și tancuri lângă granița cu Ucraina, în timp ce a oferit o notă defavorabilă asupra perspectivelor discuțiilor cu Statele Unite, despre care Washingtonul speră că va elimina posibila amenințare a unei invazii a Ucrainei.
Rusia eercită noi presiuni asupra Ucrainei
La o zi după ce partea americană a cerut Rusiei, la discuțiile de la Geneva, să retragă aproximativ 100.000 de militari din apropierea graniței, ministerul apărării a declarat că aproximativ 3.000 de militari au început antrenamentele de luptă, inclusiv bătălii simulate în patru regiuni din sud-vestul Rusiei, scrie Reuters.
Exercițiile au sugerat că Kremlinul nu are nicio intenție de a reduce presiunea militară care a adus Statele Unite la masa negocierilor, unde Moscova a prezentat cereri pentru garanții de securitate ample din partea Occidentului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că este pozitiv că discuțiile de luni au fost purtate într-o manieră deschisă, concretă și directă, dar că nu există un motiv real de optimism.
Rusia vrea rezultate rapide, a spus el. „Nu există termene clare aici, nimeni nu le stabilește – există doar poziția Rusiei conform căreia nu vom fi mulțumiți de tragerea la nesfârșit a acestui proces”.
Peskov a spus că situația va fi mai clară după alte două runde de discuții pe care Rusia urmează să le țină în această săptămână – cu NATO la Bruxelles miercuri și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) la Viena, joi.
Subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, a declarat reporterilor că este „dezamăgitor să audă” că Kremlinul nu a găsit niciun motiv de optimism în discuții și a spus că Washingtonul dorește ca schimbul de opinii „constructiv” să continue.
Rusia a spus în repetate rânduri că nu are intenția de a ataca Ucraina, dar că are dreptul de a-și desfășura forțele așa cum consideră de cuviință pe propriul său teritoriu.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o reuniune a consiliului NATO-Rusia pentru 12 ianuarie.
Care sunt cerințele Rusiei
Moscova insistă că Statele Unite și aliații săi să excludă posibilitatea ca Ucraina să se alăture vreodată NATO, care a promis încă din 2008 că va admite Kievul într-o zi în alianță. De asemenea, dorește ca NATO să elimine forțele și armele din țările foste comuniste care au aderat de la sfârșitul Războiului Rece.
Washingtonul a spus că nu poate accepta aceste cereri, deși este dispus să se angajeze în alte aspecte ale propunerilor Rusiei, discutând despre desfășurarea de rachete sau limitele dimensiunii exercițiilor militare.
Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat, după discuțiile de luni de la Geneva, că cele două părți au „în anumite privințe opinii opuse”. El le-a spus reporterilor: „Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată, niciodată, niciodată membră a NATO”.
Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a spus: „Am fost fermi… în respingerea propunerilor de securitate care sunt pur și simplu de neacceptat pentru Statele Unite”.
NATO nu are planuri imediate de a admite Ucraina, dar spune că Rusia nu poate să dicteze relațiile cu alte state suverane – o poziție reafirmată de ministrul de externe al Ucrainei marți.
„Rusia nu are dreptul de a vota aderarea Ucrainei la NATO. Aceasta este o linie roșie pe care nici Ucraina, nici partenerii noștri nu o vor trece”, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba pentru presa RBK-Ucraina.
El a adăugat: „Oricâte ori diplomații ruși se învârt în cerc, linia de plecare pentru a discuta despre garanțiile de securitate în spațiul euro-atlantic ar trebui să înceapă cu detensionarea Rusiei a situației de securitate de lângă granița cu Ucraina și retragerea Rusiei din Donbass și Crimeea.”
Moscova a confiscat peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, iar separatiștii susținuți de ruși au luptat de atunci cu trupele ucrainene în regiunea de est Donbass, într-un război care a ucis aproximativ 15.000 de oameni.