Roverul Perseverance a atins o etapă importantă în căutarea urmelor de viață pe Marte. Au fost colectate cele mai semnificative probe de până acum, care conțin potențiale biosemnături. Natura acestor urme bilogice va trebui confirmată imediat ce va ajunge pe Pământ, potrivit agenției spațiale NASA.
Monstrele colectate nu sunt o dovadă clară a faptului că pe Marte a existat viață, dar vor servi drept început pentru detectarea cu certitudine a unei posibile vieți microbiene străvechi.
O potenţială biosemnătură poate să fi fost produsă de prezenţa vieţii, dar şi de un alt mecanism care nu implică viaţa. Pentru a considera această biosemnătură drept definitivă, aceste eşantioane vor trebui, prin urmare, să fie analizate cu instrumente de laborator puternice, pe Pământ. NASA intenţionează să aducă mostrele pe Terra cu o altă misiune până în 2033.
„Cred că se poate spune că acestea vor fi – şi sunt deja – cele mai valoroase mostre de rocă colectate vreodată”, a declarat David Shuster de la Universitatea din California din Berkeley, Statele Unite, citat de Agerpres.
Două probe de rocă, de formă cilindrică, carote, de mărimea unui deget mic au fost depozitate în tuburi sigilate la bordul roverului Perseverance. Acestea au fost prevalate prin forare într-o rocă numită „Wildcat ridge”. Ea are înălțimea de aproximativ un metru și este situatăîntr-o deltă formată cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, la întâlnirea dintre un râu și un lac străvechi.
Roca prezintă interes pentru că este sedimentară și, posibil, formarea ei datează din momentul în care a secat lacul.
David Shuster a declarat că „Wildcat ridge are astfel un potențial ridicat pentru conservarea unei biosemnături”
Analizată separat cu ajutorul unui instrument aflat la capătul braţului robotic al roverului lui Perseverance, roca a revelat prezenţa celor mai abundenţi compuşi organici detectaţi în perioada de un an şi jumătate de la începutul misiunii. Aceşti compuşi – în special din carbon şi putând conţine, de asemenea, hidrogen – „sunt elementele de bază ale vieţii”, a declarat Ken Farley, responsabilul ştiinţific al misiunii.
În cadrul analizelor anterioare acești compuși au fost detectați în cantități mai mici.
„Pe măsură ce am avansat prin deltă, indiciile au devenit din ce în ce mai puternice.
Personal, găsesc aceste rezultate foarte emoționante, pentru că se pare că ne aflăm în locul potrivit, cu instrumentele potrivite, într-un moment crucial”, a menționat Sunanda Aharma, cercetătoare la Jet Propulsion Laboratory al NASA.
„Aceste roci sunt exact ceea ce am venit să căutăm”, a spus Ken Farley.
Oamenii de știință au rămas surprinși, în partea de jos a craterului ei au găsit roci magmatice, care s-au cristalizat după topire. Descoperirea este semnul prezenței unui vulcanism activ, precum și a faptului că înainte de a se acumula apă, craterul ar fi putut fi gazda unui lac de lavă.
Din aceste roci magmatice au fost colectate probe. Analiza lor pe Pămânr ar trebui să permită determinarea, pentru prima dată, în mod direct, a vârstei suprafeței planetei Marte.
Obținerea acestor probe nu este ușoară
În 2028, o misiune va decola în direcţia Marte. Ea va transporta un modul de aselenizare, dotat cu o mini-rachetă. Roverul Perseverance se va întoarce spre el, iar mostrele vor fi plasate în mini-rachetă de un braţ robotic. Acesta va decola apoi, iar preţioasa încărcătură va fi transferată pe o navă plasată în prealabil pe orbita Marte. Odată ce probele vor fi colectate, nava va reveni pe Pământ şi va ateriza în deşertul Utah, în 2033.
Dacă roverul va eșua, dispozitivul de aterizare va trimite două elicoptere mici pentru a prelua monstrele. De la începutul misiunii, Perseverence a colectat două monstre din fiecare rocă, aproximativ zece dintre ele vor fi depuse curând într-o zonă plată, pentru a fi ușor de aselenizat.
Încă circa douăzeci de tuburi sunt goale. Roverul va continua misiunea pentru a le umple. Următorul obiectiv este să ajungă pe malul lacului vechi, ceea ce va dura aproximativ un an.