Românii ajung în valuri în Suedia pentru a primi bani de pomană, iar un loc bun pentru cerșit costă chiar și mii de euro. Cerșetorii stârnesc mila suedezilor, dar acasă au vile și mașini de lux

Suedia și Finlanda sunt două țări în care cerșetoria nu este interzisă, iar acest lucru se vede. Neoficial, numai în Suedia există aproximativ 3.500 de cerșetori, 90% dintre ei fiind români, informează PRO TV.

Toți cei care stau cu mâna întinsă au aceeași poveste: strâng pentru familiile sărace de acasă, care nu pot supraviețui fără banii câștigați din cerșit. Femeile trezesc mai multă milă, iar bărbații se îmbracă adecvat ca să impresioneze.

Polițiștii îi văd și îi ignoră pentru că știu că oricum nu au ce să le facă. Aproape că s-au obișnuit să le vadă pe femei așezate  la pomană, pe jos, și pe bărbații care le supraveghează îndeaproape.

Externe - 20 nov, 07:30

Suedia a deschis o anchetă în urma cablurilor de telecomunicații, care au fost avariate în Marea Baltică

”Ei nu vin la mine ca să îmi ceară bani și nu știu ce fac. Dar li se permite să stea aici, da. Sunt ca o parte a orașului acum”, a spus un polițist din Suedia.

În statele nordice nu este interzisă cerșetoria, dar nici exploatarea cerșetorilor pentru a face bani. Din acest motiv, în Suedia a ajuns să se vorbească despre adevărate rețele organizate, care aduc oamenii să cerșească, pentru o zonă cu vad plătindu-se chiar și mii de euro.

”Sunt aici poate 5 la sută care au nevoie, 5 la sută. Eu îi cunosc pe fiecare în parte. Acasă au vile, aștia de aici, uită-te la mașini, numai Passat-uri, numai Mercedes-uri, numai BMW-uri”, a spus un român din Suedia, care cunoaște foarte bine lupta care se dă pentru locurile cu vad bun pentru cerșetorie.

„Fii atent, eu am loc la magazin, da. Eu plec, plec ăn Romania sau ceva. Îți vând ție locul meu. Dă-mi 5 mii de coroane până vin înapoi. Numai până vin înapoi. Erau care făceau 1500 – 2000 de coroane pe zi! La cerșit. Da, ei fac aici bani, cu care merg in România, au vile, își mai fac si vile.”

„Am fost în Norvegia. E lumea puțin mai civilizată aici, sunt oamenii mai miloși. Acolo sunt puțin mai rasiști, cum să îți spun eu. Aici oamenii sunt mai miloși și dau bani la cerșetori la magazine. Norvegienii dădeau foarte greu. Trebuia să faci un job, dacă faceai ceva îți dadeau”, a spus Alex din Maramureș, care stă acum într-o tabara din orașul Malmo.

El a mai spus că femeile câștigă mai bine pentru că stârnesc mai ușor mila suedezilor. Ele sunt văzute ca mame chinute, plecate în disperare de lângă copii. În schimb, bărbații trebuie să se pregătească, să câștige mila trecătorilor.

”Cerșim și noi, dar trebuie sa fim mai amărâti, să ne vadă mai amărâți, haine mai rele, bărboși, să vadă că suntem amărâți”, a spus Alex.

Toți cerșetorii au mașini, iar carburantul nu e ieftin, și toți fumează, și nici țigările nu sunt ieftine. O altă regulă este aceea că în Suedia oamenii merg la cerșit în familie: cu cât sunt rude care trezesc mai multă milă, cu atât primesc mai ușor loc în mașini pentru călătoria în Nord.

O femeie care stă sub mezaninul unei clădiri de birouri din Stockholm a spus că ginerele i-a spus să meagă acolo, a luat-o cu autobuzul și au ajuns în trei zile. Bătrâna are un sac de haine și un scaun. Acolo doarme și tot acolo cerșește. Ei îi este greu să se deplaseze și spune că nu a trecut de colțul străzii de când a ajuns în Suedia.

În autogara din Arad, cei care fac bani fără să muncească se arată optimiști: ”Băgăm mâna și furăm. Luăm banii, fugim cu ei. În afară de asta, nu facem rele”.

”Vând sex. Nu doar că cerșesc, ele se și prostituează”, a spus un suedez.

În Finlanda, realizatorii unui matinal la radio i-au ridiculizat pe români într-un videoclip, punându-i pe toți imigranții români în aceeași oală, indiferent că sunt cerșetori sau oameni care muncesc pentru banii lor.

În schimb, În Suedia mai multe asociații și reprezentanți ai societății civile au protestat atunci când autoritățile i-au trimis în România pe mai mulți cetățeni acuzați că au organizat o filieră pentru aducerea de cerșetori. Eu au fost ridicați dintr-o piață din centrul Stockholmului în plină zi, dar șase luni mai târziu, grupurile de cerșetori sunt la fel de numeroase.

„Care e cel mai bun loc? Magazinul. Și după magazin? Podurile astea mai merg așa. Gara? Gara e plină nu ai loc să faci ceva. Mai jos de mine e mătusa-mea, mai sus de mine e mama. Fiecare are locul lui. De exemplu, aici dacă vine cineva ii zic „pleacă”, ăsta e locul meu. Dacă ma duc mai încolo, vine altul”, spune o cerșetoare.

„Ăștia care au într-adevăr nevoie nu mai au loc de ceilalți care nu au. Unde, că aici e pe locuri, nu ai magazinul tău, cutare, imediat trebuie să îți cauți magazin, să cerșești. Nu ai magazin, unde cerșești?”, mai spune un român tot în Suedia.

Suedezii încep să aibă sentimente contradictorii: când le e rușine, când le e teamă, când le e milă.