România – Franța, cronologia unei relații tensionate: De la "tainul" lui Raffarin, la blocarea aderării ţării noastre la Schengen (VIDEO)

Decizia de aderare a României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost amânată din nou. În cadrul Consiliului JAI, din perioada 8-9 octombrie, Franța a insistat cel mai mult ca românii și bulgarii să nu fie primiți în Spațiul Schengen, cerând ca subiectul nici să nu intre pe ordinea de zi a Consiliului.

În schimb s-a discutat despre problema refugiaților, criză ce afectează toate țările membre UE, România și Bulgaria fiind și ele obligate să primească o cotă de imigranți stabilită de liderii UE.

De-a lungul ultimilor ani, între Franța și România au existat mai multe momente tensionate. Începând din 2002 și până în prezent, cel puțin 15 scurt-circuite s-au produs la nivel de lideri între cele două țări surori întri latinitate, scrie Cristian Pantazi într-un articol pentru Hotnews.

– După revoluția din 1989, președintele francez Francois Mitterrand a fost primul lider marcant care a venit la București, la invitația lui Ion Iliescu, contestat la ora aceea (vorbim de anul 1991), din cauza tulburărilor interne (13-15 iunie 1990, protestele opoziţiei, violenţele minerilor, agresarea unor reprezentanţi ai opoziţiei etc).

Studenții bucureșteni l-au întâmpinat pe președindele francez scandând: ”Francois Mitterrand est l’ami de l’assassin!” („Francois Mitterrand este prietenul asasinului!”), aluzie la evenimentele sângeroase ale lui decembrie 1989, dar şi la tulburările post-revoluţionare din România.

Tot atunci, şeful statului francez a avut „plăcerea” de a descoperi pancarte în care studenţii mulţumeau Franţei, dar nu şi lui („Merci la France, pardon Mitterrand”) şi făceau aluzie la relaţiile strânse ale premierului Petre Roman cu Franţa şi la beneficiile pe care le-ar fi putut avea de pe urma acestei relaţii („Aide aux Roumains ou aide a Roman?” – „Ajutoare pentru români sau ajutor pentru Roman?”)

Vizita istorică a preşedintelui francez, „Francois Mitterrand, la Bucureşti

– În anul 2002, fostul președinte francez Jacques Chirac critica România pentru că a adoptat poziția SUA în chestiunea Irak. În acel an, politicienii făceau eforturi pentru ca România să fie primită în NATO. În acest context și în opoziție cu multe țări europene, România anunță că s-ar alătura SUA într-o incursiune militară în Irak. Jacques Chirac a taxat țara noastră pentru îndrăzneala de a nu fi în rând cu liderii europeni: “România a pierdut o bună ocazie să tacă”, a fost replica fostului președinte francez.

 - Un alt moment tensionat a avut loc în 2004. Proaspăt ales președinte, Traian Băsescu afirmă că țara noastră își dorește o axă București-Londra-Washington. Declarațiile pro-atlantice ale lui Băsescu i-au iritat pe oficialii francezi, iar relațiile dintre cele două țări s-ar răcit considerabil.

– În același an, în timpul campaniei electorale pentru prezidențialele din România, premierul francez Pierre Raffarin a venit în țara noastră împreună cu o delegație de membri ai guvernului său  și oameni de afaceri pentru a semna cu Guvernul Năstase mai multe contracte controversate, printre care construirea tronsonului Comarnic-Predeal din autostrada București Brașov cu firma Vinci și contractul de privatizare a societății Distrigaz Sud cu Gas de France. Traian Băsescu a declarat la acel moment că vizita premierului francez l-a ajutat în campanie pe Adrian Năstase și l-a acuzat pe Jean Pierre Raffarin că „a venit să-și ia tainul”.

Imagini de la întâlnirea dintre Adrian Năstase şi Jean Pierre Raffarin

– În 2005 preşedintele Traian Băsescu se întâlneşte la Palatul Elysee cu omologul său francez, Jacques Chirac, presa făcând referire după această întrevedere la o posibilă axă Paris – Berlin – Bucureşti, propusă de partea franceză. În timpul vizitei, presa franceză a taxat în repetate rânduri „parteneriatul privilegiat al României cu SUA„, subliniind faptul că România are nevoie de susţinerea Franţei.

– În anul 2008 a avut loc o nouă întâlnire între președintele României și cel al Franței. Întrevederea rămâne în istorie datorită unei situații amuzante: Nicolas Sarkozy i-a luat stiloul lui Traian Băsescu. Pentru că preşedintele nostru nu a avut nimic de obiectat, Sarkozy a luat stiloul de pe masă şi l-a băgat în buzunarul de la piept.

– Doi ani mai târziu, Sarkozy îi califica pe romi drept infractori. În anul 2010, președintele francez a ținut un discurs istoric în care ataca România pentru că nu își ține romii în țară și anunța desființarea taberelor ilegale și trimiterea acestora acasă.

Replica României, prin vocea fostului ministru de Externe Teodor Baconschi, nu a întârziat, acuzând Franța că se confruntă cu riscul unor “derapaje populiste”.

– Anul 2011 este marcat de schimburi de replici între liderii de la București și Paris. Camerele de luat vederi surprind discursuri nervoase de replici tăioase între Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy, atât la Consiliul European, cât și la summit-ul șefilor de stat din NATO. Au fost momentele în care Franța a început să dea semne că nu va accepta intrarea României în Schengen, scrie Cristian Pantazi.

– În același an, contrele între cele două țări continuă pe tema  navelor de război Mistral pe care Franța s-a oferit să le vândă Rusiei. Traian Băsescu a protestat în diverse întâlniri față de acest contract, susținând că un stat membru NATO, precum Franța, nu poate intări Rusia, mai ales după ce aceasta începuse un razboi-fulger împotriva Georgiei. Contractul a fost anulat anul acesta din cauza anexării Crimeei.

– Anul 2012 vine cu noi controverse. Ambasadorul Franței în România își termină mandatul dezamăgit de faptul că nu a fost decorat de președintele și se plânge în presă și liderilor de la Paris, fapt ce nu schimbă decizia lui Traian Băsescu.

– La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, un site obscur din Franța a publicat mai multe fotografii cu Elena Udrea, candidată la alegeri din partea PMP, alături de șefa DIICOT, Alina Bica, la cumpărături la Paris. Scandalul a fost iminent. Traian Băsescu a acuzat o colaborare între un serviciu secret francez și unul roman. Mai mult, acesta a anunțat că va cere informații pe căi oficiale din Franța, dar sursa fotografiilor nu a fost aflată nici acum. (Detalii AICI)

Imaginile cu Elena Udrea la Paris care au aruncat în aer campania electorală

– Anul în curs este plin de schimburi de replici între liderii români și francezi.

– În luna martie, primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu, este decorat de Ambasada Franței cu însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, cea mai înalta distincție civilă și militară franceză. În fața Ambasadei a avut loc un protest spontan, mulți membri ai societății civile reclamând corupția primarului. Curios este faptul că, după ce edilul a fost reținut pentru fapte de corupție în luna septembrie, Ambasada Franței a refuzat să-i retragă decorația. (Detalii AICI)

– Tot în septembrie, compania franceză Apa Nova este implicată într-un mega-scandal de corupție. DNA  acuză că Apa Nova a mărit tarifele la apă și canalizare artificial, prin mituirea unor oficiali din Primăria București. (Detalii AICI)

– De asemenea, votul împotriva impunerii de cote obligatorii de imigranți a adus României critici dure din partea prelședintelui francez Francois Hollande. “Țările care nu împărtășesc valorile noastre, care nu vor să respecte aceste principii, trebuie să înceapă să își adreseze întrebări despre locurile lor în UE”, a spus Hollande înainte de Consiliul European.

– Și ambasadorul Franței la București, Francois Sait-Paul, a reacționat, spunând despre că liderii politici români sunt lipsiți de viziune. „Am fost frapat de poziția României pe chestiunea refugiaților. Ceea ce m-a frapat a fost absența de viziune pe termen lung și de înțelegere a oamenilor politici romani pe subiect și deci poziția defensivă, regresivă pe această chestiune de a primi 6.000 de persoane”, a spus acesta.

– În octombrie, la Consiliul JAI, decizia de aderare a României și Bulgariei la Schengen a fost amânată din nou. Franța s-a opus vehement. (Detalii AICI)