Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor începe negocierile pentru viitorul buget multianual 2021-2027. Prima rundă de discuții va avea joi, iar România și-a manifestat deja nemulțumirea privind varianta propusă de președintele Consiliului European, Charles Michel.
Mai exact, cu ocazia participării la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, Iulia Matei, secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Iulia Matei, a transmis că România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, prevăzută de propunerea lui Charles Michel, conform unui comunicat al Ministerului de Externe.
În noua propunere de buget, aceste fonduri pentru dezvoltare rurală, de care beneficiază în special statele din estul și sudul Uniunii Europene, au devenit victimele orinței statelor net contributoare la bugetul UE (Germania, Olanda, Austria, Danemarca, Suedia) de a reorienta bugetul dinspre cheltuielile clasice (investiții în infrastructura primară – apă, canal, drumuri etc) spre cheltuieli cu mediul, cercetarea, digitalizarea.
În poziția exprimată în Consiliul Afaceri Generale, oficialul român a mai subliniat și necesitatea creșterii subvenției directe pentru fermierii români, care sunt mai mici decât cele pentru fermierii din majoritatea statelor membre.
Mai mult, România nu e de acord cu propunerea unui mecanism obligatoriu de plafonare a subvențiilor pentru fermele mari, dat fiind că în țara noastră funcționează unele dintre cele mai mari ferme din UE.
Fondul European de Dezvoltare, adică instrumentul care finanțează politicile UE în afara continentului, este un alt motiv de divergențe între România și Charles Michel. Secretarul român de stat a transmis că România vrea ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare să fie scoasă în afara bugetului ceea ce ar însemna eliberarea spațiului bugetar pentru proiectele care interesează România.
Tot în privința cheltuielilor din viitorul buget al UE, Iulia Matei a anunțat că România are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitatea militară, un pachet de măsuri ce presupun investiții în infrastructura de transport, așa cum apare în propunerea lui Charles Michel.
România a mai anunțat la primele discuții că vrea eliminarea corecțiilor (adică instrumentul prin care statele net contributoare primeau diverse sume de bani printr-un mecanism de tip rebate), ceea ce reprezintă un instrument de negociere față de poziția inflexibilă a acestor state.
În ceea ce privește găsirea de noi surse proprii de venit la nivelul UE, secretarul de stat a anunțat că România ”e deschisă” la discuții, în condițiile în care președintele Charles Michel a enunțat impunerea unei taxe europene pe plastic. Legat de condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, enunțată de Charles Michel în propunerea sa, secretarul de stat român a arătat că România e deschisă la această propunere.
Proiectul de buget înaintat de către Charles Michel este a patra variantă aflată în negociere după ce venite din partea Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului UE (varianta Finlanda) au fost respinse. Liderul european a propus un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din Produsul Intern Brut sau 1095 de miliarde de euro.
Michel a mai propus ca fondurile europene să fie acordate cu condiţia respectării statului de drept. Mai multe state contributoare nete la buget au insistat asupra menţinerii presiunilor asupra unor ţări ca Polonia şi Ungaria, acuzate de încălcarea principiilor democratice.