România blochează intenția Austriei de a câștiga șefia OSCE, ca răzbunare pentru decizia Vienei de a ne bloca aderarea la Schengen

Publicat: 12 12. 2022, 16:24
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Foto: Hepta.ro / DPA Images / Herbert Neubauer

România va bloca intenția Austriei de a câștiga șefia Organizației pentru Securitate și Cooperare în decembrie 2023, având în vedere că și acolo este nevoie de consens pentru ocuparea posturilor de conducere, susțin sursele G4Media.ro.

România blochează intenția Austriei de a câștiga șefia OSCE

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a lansat o aluzie de acest gen chiar luni, într-o conferință de presă, când a sugerat că și România și-ar putea folosi dreptul de veto când Austria va solicita șefia OSCE.

„Dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aştepta, de exemplu, când Austria solicită să aibă şefia OSCE, ca România să nu folosească acelaşi drept de veto. Dar poate până se ajunge la această paralelă totuşi există demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri”, a declarat social-democratul.

OSCE, o instituție-cheie, ar urma să joace un rol major în situația post-conflict din Ucraina.

Informațiile G4Media arată că Austria tatonează deja terenul pentru a strânge susținerea necesară astfel încât reprezentantul său pe lângă OSCE să devină secretar general al organizației în 2023.

Mandatul de trei ani al actualului secretar general de la OSCE, Helga Maria Schmid (Germania), expiră în decembrie 2023.

În 2020, România l-a susținut în cursă pe Cristian Diaconescu, fost ministru al justiției și al afacerilor externe, însă negocierile dintre statele membre s-au soldat cu numirea reprezentantei din Germania. Informațiile din lumea diplomatică de la acel moment indicau că diplomatul român a fost împins în cursă astfel încât, în urma negocierilor, țara noastră să blocheze numirea unui candidat ungar în funcția de Înalt Comisar pentru Minorități Naționale, o poziție pe care a și ratat-o în cele din urmă.

În cazul OSCE, desemnarea secretarului general și a celorlalte persoane din conducere se face prin negociere între statele membre, fiind necesar un consens. Organizația reunește 57 de state și gestionează instituțiile de securitate, iar reprezentanții săi joacă un rol-cheie în conflicte înghețate, cum ar fi cel din Transnistria.