Ridicarea restricțiilor de carantină din China a condus la creșterea nivelului de poluare, care este pe cale să revină la cotele îngrijorătoare din 2019, potrivit La Vanguardia, iar acest aspect ar putea avea un efect nedorit asupra pandemiei de COVID-19, despre care cercetătorii de Harvard susțin că devine mai letală într-un mediu contaminat.
După luni de zile în care paralizia activității cotidiene a curățat aerul aproape complet, sfârșitul carantinei provoacă o creștere a concentrației de dioxid de azot, o contaminare ce poate fi legată de trafic și industrie. Cel puțin asta arată documentul elaborat de Jordi Massague, un investigator din Institutul de diagnostic de mediu și studiu al apei din Spania (IDAEA-CSIC).
Cu toate acestea, nivelurile de contaminare atmosferică în cea mai mare parte a orașelor lumii rămân la minimuri istorice.
Măsurile de carantină au făcut ca nivelul concentrației de nitrogen de azot din aer, care este provocat în special de trafic, să scadă până la între 70% și 80% în Barcelona, în timp ce în alte orașe mari din Spania se poate să fi ajuns chiar la 64%, arată un studiu al Universității Politehnice din Valencia.
Totuși, există pericolul ca acesta să fie doar un episod temporal, care se va încheia odată cu sfârșitul restricțiilor. Asta susține Jordi Massague, care a comparat nivelurile de nitrogen de azot din China continentală, de dinainte de pandemie și după.
„După ridicarea graduală a restricțiilor, deja se observă o revenire clară la niveluri de concentrație de nitrogen de azot comparabile cu cele din 2019”, a spus el. În Wuhan, spre exemplu, nivelul concentrației de nitrogen de azot a coborât cu până la 35% inițial, dar ulterior scăderea a fost de doar 22%.
Un studiu de la Harvard scotea în lumină că poluarea este un factor important în ceea ce privește decesul pacienților diagnosticați cu COVID-19. Cercetătorii susțin că oamenii confirmați cu infecție cu coronavirus din zonele în care există un nivel crescut de contaminare a aerului prezintă un risc mai mare de deces comparativ cu cei din zone cu un aer mai curat.
Cercetarea specialiștilor de la Harvard se bazează pe date obținute la nivelul a 3.080 de comitate americane și demonstrează că „expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, scrieNew York Times.
Potrivit precizărilor făcute de Francesca Dominici, profesoară de biostatistică la Harvard și coordonatoare a studiului, în zonele poluate riscul de deces în urma contractării de COVID-19 este cu 15% mai mare.
Capitala României a înregistrat niveluri record de poluare în această primăvară. Așa s-a întâmplat și în dimineața zilei de 8 aprilie, când un incendiu la o fostă fermă de porci i-ar fi pus pe locuitorii din București și dintr-o mare parte a județului Ilfov în situația de a nu putea deschide geamurile caselor din caza mirosului înțepător.
„Arde fosta fermă de porci din Buftea (Periș, de fapt – n.m.) iar focul a ajuns la fostele bataluri, au luat foc dejecțiile. Fumul nu e toxic, chiar dacă miroase foarte urât”, declara Costel Alexe, ministrul Mediului, pentru Europa FM.
În orice caz, s-ar părea că poluarea și pandemia de COVID-19 se influențează reciproc într-un fel sau altul. Dacă cercetătorii de la Harvard sunt de părere că un aer contaminat este un mediu mai propice pentru decesele survenite pe fondul infectării cu coronavirus, alți oameni de știință au explicat că restricțiile de carantină au un efect benefic asupra nivelului de poluare.
Marile economii ale lumii se află sub un regim drastic de restricții, lucru valabil și pentru România, astfel că această pauză planetară cauzată de COVID-19 conduce la scăderea activității industriale, la reducerea semnificativă a transporturilor și, implicit, la scăderea indicilor de poluare.
Concret, situația din acest an ar putea determina o cantitate de dioxid de carbon cum nu s-a mai văzut de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit Agerpres. Emisiile de carbon înregistrate la nivel planetar ar putea scădea cu peste 5%, spune profesorul Rob Jackson de la Stanford, președinte al rețelei Global Carbon Project, care a explicat că ar fi vorba despre o primă scădere după cea de 1,4% înregistrată după criza financiară din 2008.
„Nu aş fi deloc surprins să constat o scădere de 5% sau chiar mai mult în emisiile dedioxid de carbondin acest an, așa ceva ce nu s-a mai văzut de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Nici măcar prăbuşirea Uniunii Sovietice, nici diferitele crize bancare şi petroliere din ultimii 50 de ani nu au afectat emisiile (de CO2) în modul în care o face această criză”, a declarant Jackson.
De altfel, însuși ministrul Costel Alexe afirma, în 17 martie, că toate concentrațiile de poluanți monitorizate în București s-au situat mult sub valorile limită. Această declarație venea în primele momente de la declanșarea stării de urgență în România, când nivelul de trafic rutier se reducea considerabil.
„În ultima săptămână, concentraţiile tuturor poluanţilor monitorizaţi s-au situat mult sub valorile limită. În fiecare zi, au existat unele perioade de creştere orară a particulelor PM10 şi NO2, dimineaţa, orele 09:00-11:00, respectiv seara, orele 20:00-22:00, însă amplitudinea acestor creşteri a fost mult sub valorile obişnuite. După după evaluarea datelor, se reconfirmă ipoteza conform căreia principala sursă de poluare a aerului din aglomerarea Bucureşti este traficul rutier. Atunci când traficul se reduce, indicii de calitate arată valori foarte bune”, afirma Alexe.