Reuters: Primarii puternici din România cad în urma campaniei anticorupţie, dar problemele continuă. Oprescu, ultimul ștab prins de procurori

Politicienii români par să nu mai aibă frică de justiție. În Parlamentul României sunt peste 100 de aleși certați cu legea. Nici la nivelul autorităților județene situația este arată mai bine. Începând din 2013, procurorii au trimis în judecată 92 de primari, 24 de viceprimari, 22 de preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de alţi oficiali locali. “Fenomenul corupţiei nu pare să se reducă”, remarcă jurnaliștii de la Reuters.

“Procurorii au lansat investigaţii împotriva unora dintre cei mai puternici şi mai influenţi oameni din România, ţară în care corupţia alungă investitorii, iar evaziunea fiscală şi mita secătuiesc finanţele publice”, scrie pe pagina online Reuters.

Între cei luați în vizor se numără edilul suspendat al Capitalei și Gheorghe Nichita, primarul amorezat de la Iași.

„Oprescu a fost ultimul ştab prins în campania anticorupţie care se intensifică în România, ceea ce ar putea debloca creşterea economică şi modernizarea necesară a oraşelor de provincie.

Primarul din Iaşi a fost acuzat că a folosit poliţia pentru a-şi spiona amanta”, comentează Reuters. Influenţa primarilor vine de asemenea din fondurile publice pe care le controlează – Primăria din Bucureşti şi primarii din cele şase sectoare ale capitalei au un buget anual de aproape două miliarde de euro -, dar şi din lucrul într-o administraţie publică puternic politizată, spun jurnaliștii publicației amintite.

Numeroase sate au drumuri din pietriş, iar aproximativ 40% dintre români nu au canalizare. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat pentru Reuters  că este destul de greu de înțeles de ce, în ciuda anchetelor, primarii marilor orașe și președinții de consilii județene continuă să săvârșească fapte de corupție.

„Până acum nu am observat o diminuare a cazurilor de corupție în care sunt implicați primari de mari orașe și președinți de consilii județene. Este destul de greu de explicat de ce, în ciuda anchetelor, această situație continuă. O explicație posibilă ar putea fi anvergura fondurilor publice gestionate de cei care iau decizii în administrațiile locale”, a afirmat Kovesi pentru Reuters.